Monitorul Oficial al judetului Alba 2014

 

Monitorul Oficial al judetului Alba 2013

Conducereveche

Presedinte Ion DUMITREL

Apartenenta Politica

Declaratie avere 2012 Declaratie avere Declaratie interese 2012 Declaratie interese
Date Personale: Locul si data nasterii: Brabova jud. Dolj, 20 martie 1958

Starea civila: casatorit, 1 copil

Limbi straine: rusa

Studii: Facultatea de mecanica TCM

Activitate profesionala:

  • SC MECANICA Alba Iulia:
    - Inginer: 1985 – 1988
  • UJCM (ATCOM) Alba:
    - Inginer proiectant: 1988 – 1991
  • PRODCOM SCCA Alba Iulia:
    - Sef sectie: 1991 – 2000
  • STGN Medias, Regionala Arad, Sector Alba Iulia:
    -Inginer: 2000 – 2004
Vicepresedinte Alin-Florin CUCUI

Apartenenta Politica

Declaratie avere 2012 Declaratie avere Declaratie interese 2012 Declaratie interese
Date Personale:Locul si data nasterii: Cluj Napoca, 31.05.1976

Starea civila:casatorit, 1 copil

Studii:

Absolvent al Facultatii de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Transilvania Brasov,

sectia Contabilitate si informatica de gestiune

Activitatea profesionala:

  • ianuarie 1999 – decembrie 1999 inspector de specialitate in cadrul Directiei Economice a Consiliului Judetean Alba
  • decembrie 1999 – iunie 2008 economist, sef serviciu clienti SC “Jidvei” SA
  • iunie 2008 – prezent Vicepresedinte CJ Alba
  • membru PD Alba din 2004 presedintele comisiei de etica si litigii consilier judetean PD in perioada 2004-2008
Vicepresedinte Florin-Claudiu ROMAN

Apartenenta Politica

Declaratie avere Declaratie interese
Date Personale:Locul si data nasterii: Cluj Napoca, 22.04.1974

Starea civila:casatorit, 1 copil

Limbi straine: franceza, engleza

Studii:

Absolvent al Universitatii Babes-Bolyai Cluj Napoca,

specializarea Contabilitate si Gestiune Financiara

Absolvent al Universitatii Athenaeum Bucuresti,

specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

Master “Tehnici de Comunicare si Influenta sociala” – “Contributii cu privire la optimizarea sistemelor integrate de comunicare”, Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

CODECS – The Open University

Activitatea profesionala:

  • 1997 – 2005 sef sectie eveniment, Unirea Pres SRL Alba
  • 2005 – septembrie 2006 , consilier Presedinte, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor
    Naturale, Bucuresti
  • septembrie 2006 – octombrie 2011 Secretar General, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Bucuresti
  • vicepresedinte PNL Alba, membru in comisia Buget-Finante a PNL Central
Secretar Mariana HURBEAN

Declaratie avere 2012 Declaratie avere Declaratie interese 2012 Declaratie interese
Date Personale:Locul si data nasterii: comuna Popesti, judetul Cluj, 21.07.1949

Starea civila:casatorit, un copil

Locul de munca:Consiliul Judetean Alba

Functia: Secretar al judetului Alba

Limbi straine: Cunostinte limba franceza

Studii de specialitate:

Universitatea “Babes Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de drept.

Activitatea profesionala:

  • Consiliul popular al judetului Alba:
    • - 1973 – 1978 – Inspector;
    • - 1979 – 1990 – Sef sector secretariat.

     

  • Primaria judetului Alba:
    • - 12.02.1990 – 01.05.1990 – Adjunct sef sectie;
    • - 01.05.1990 – 01.11.1990 – Director adjunct.

     

  • Prefectura judetului Alba:
    • - 01.11.1990 – 23.04.1992 – Director adjunct;

     

  • Consiliul judetean Alba
    • - 1992 – 1995 – Director;
    • - 1995 – 2001 – Secretar al judetului Alba;
    • - 2001 – 2006 – Secretar general al judetului Alba;
    • - 2006 – prezent – Secretar al judetului Alba;

Monitorul Oficial al judetului Alba 2012

 

Proiecte de hotarari

Proiecte de hotarari :

Viziune, misiune, valori

 

VIZIUNE

Consiliul judetean Alba isi propune sa depuna toate eforturile astfel incat judetul nostru să devina :

- un pol de concentrare economica determinat de activitati productive nepoluante si turism;

- loc de viata confortabil, intr-un mediu curat;

- o destinatie atractiva in peisajul multicultural European prin variate moduri de expresie: limba, muzica, arhitectura, patrimoniu cultural.

 

MISIUNE

Consiliul judetean Alba trebuie sa devina reperul unei administratii publice moderne, flexibile si eficiente centrate pe rolul cetateanului in luarea deciziilor.

In acest sens, organizatia noastra va fi un partener care faciliteaza colaborarea si cooperarea intre administratie, societatea civila, sectorul privat, oferind pârghiile si instrumentele pentru ca acestia sa se poata exprima si dezvolta.

Mecanismele implementarii misiunii asumate sunt:

- respectarea legalitatii;

- inlaturarea birocratiei si formalismului;

- consultarea populatiei;

- respectarea principiilor autonomiei locale;

- cooperare cu alte autoritati ale administratiei publice locale si centrale.

 

VALORI

Serviciile noastre vor avea ca baza de referinta urmatoarele valori comune :

- responsabilitate fata de cetatean si comunitatea locala;

- transparenta in actul decizional si in activitatile tuturor structurilor administrative;

- profesionalism si etica; calitate si eficienta;

- accesibilitate pentru servicii, flexibilitate si adaptabilitatea acestora conform cerintelor individualizate ale cetatenilor.

 

Legea nr.161/2003

LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea coruptiei

(actualizată până la data de 22 aprilie 2011)

 

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CARTEA I

Reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea coruptiei

TITLUL I

Transparenta informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante

ART. 1

(1) In vederea descurajarii acumulării de arierate bugetare de către contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi autorităţile administraţiei publice locale, după caz, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa publica lista contribuabililor, cu excepţia microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, cu modificările ulterioare, care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenti în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele competente ale autorităţilor publice sus-menţionate.

(2) Lista contribuabililor şi informaţiile prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa publica pe pagina proprie de Internet a fiecăreia dintre instituţiile şi autorităţile publice respective sau prin alte mijloace, după caz.

ART. 2

Înainte de a fi aduse la cunoştinţa publica, sumele reprezentând obligaţii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de către organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, unde aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe. In cazul contribuabililor cu sucursale şi puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi a punctelor de lucru.

ART. 3

(1) Actualizarea listei debitorilor şi a obligaţiilor restante înregistrate de către aceştia se face trimestrial, pana în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

(2) In termen de 15 zile de la achitarea integrala a obligaţiilor datorate Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, fiecare creditor bugetar operează modificările la fiecare debitor care si-a achitat aceste obligaţii.

ART. 4

(1) Prevederile prezentului titlu nu se aplica persoanelor juridice în privinţa cărora a fost declansata procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, reglementată de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Obligaţiile bugetare stabilite prin titluri de creanţa impotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice pana la soluţionarea căilor de atac.

ART. 5

(1) In termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a comunica Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale lista contribuabililor mari cărora li se aplica prevederile prezentului titlu.

(2) In termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi va fi publicată lista contribuabililor mari care înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligaţiile bugetare restante înregistrate la aceeaşi data de către ceilalţi contribuabili, lista va fi publicată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) In termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Administraţiei Publice emit instrucţiuni de aplicare.

TITLUL II

Transparenta în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 6

(1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.

(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.

ART. 7

Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:

a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei şi a coruptiei la nivelul instituţiilor publice;

b) creşterea gradului de transparenta a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;

c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;

d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghiseu şi cetăţean sau agentul economic;

e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;

f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-si îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de informaţii şi servicii publice;

g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;

h) redefinirea relatiei între cetăţean şi administraţia publica, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publica, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;

i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.

ART. 8

(1) Principiile care stau la baza furnizarii de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:

a) transparenta în furnizarea de informaţii şi servicii publice;

b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

c) eficienta utilizării fondurilor publice;

d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;

e) garantarea disponibilitatii informaţiilor şi a serviciilor publice.

(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia sa asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate sa utilizeze procedura electronica pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.

ART. 9

(1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizarii de servicii publice către persoane fizice şi juridice.

(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:

a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, pentru “Sistemul e-guvernare”;

b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru “Sistemul e-administraţie”;

c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare şi siguranţa naţionala.

(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.

(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care sa asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţa a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.

ART. 10

In cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.

ART. 11

In sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:

a) guvernare electronica este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:

1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;

4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;

b) administraţie electronica este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:

1. îmbunătăţirii accesului şi furnizarii informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;

4. îmbunătăţirii eficacitatii, eficientei şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;

c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronica şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare “Sistem e-guvernare”;

d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronica şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în continuare “Sistem e-administraţie”;

e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcătuit din “Sistemul e-guvernare” şi “Sistemul e-administraţie”, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;

f) procedura electronica este modalitatea prin care o persoana fizica sau juridică beneficiază de facilităţile tehnice oferite de Sistemul Electronic Naţional;

g) interactiunea unidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipari în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace tradiţionale;

h) interactiunea bidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice;

i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunica şi schimba informaţii într-o modalitate efectivă şi compatibila.

ART. 12

(1) Serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:

a) declararea, notificarea şi efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;

b) servicii de căutare a unui loc de munca prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de munca, precum: evidenta locurilor de munca, evidenta şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de munca, notificarea cu privire la locurile de munca disponibile;

c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronica a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;

d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronica a documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării licenţelor;

e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;

f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata;

g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronica a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor legale;

h) servicii în legătura cu evidenta informatizata a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronica a documentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

i) servicii în legătura cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;

j) servicii de sănătate publica, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plata;

k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic;

l) înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronica a cererilor de înscriere şi a documentelor;

m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional de Statistica, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;

n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;

o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plati pentru taxele şi comisioanele în vama prin mijloace electronice de plata;

p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;

q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.

(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).

ART. 13

Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului României.

CAP. II

Procedura electronica

ART. 14

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronica prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

ART. 15

Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:

a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de interes public;

b) interactiunea unidirectionala;

c) interactiunea bidirectionala;

d) efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata.

ART. 16

Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu următoarele criterii:

a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrata, pe baza de functionalitati, şi nu pe baza competentei unei instituţii publice;

b) asigurarea accesibilitatii serviciilor şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;

c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate prin procedura electronica;

d) accesul la informaţia deţinuta de mai multe instituţii publice va fi realizat astfel încât sa asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.

ART. 17

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care sa asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţa în utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.

ART. 18

(1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie sa fie prezentate în forma electronica şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(2) Orice document în forma electronica trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(3) Orice document în forma electronica trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirma primirea.

(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generarii, transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

ART. 19

(1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 271/2001, aproba proiectele din domeniul guvernarii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronica, ţinând cont de:

a) priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;

b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informatiei;

c) securitatea informaţiilor;

d) protecţia datelor cu caracter personal;

e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;

f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;

g) alte elemente legate de guvernare electronica.

(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România exercita şi următoarele atribuţii:

a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării şi administrării efective a iniţiativelor de guvernare electronica;

b) recomanda adaptări ale strategiei şi prioritatilor naţionale cu privire la guvernarea electronica;

c) promovează utilizarea inovatiei în domeniul tehnologiei informatiei de către autorităţile administraţiei publice, iniţiative ce implica cooperarea între mai multe autorităţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizării tehnologiei informatiei;

d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi al Ministerului Administraţiei Publice;

e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale, în scopul furnizarii de servicii de guvernare electronica, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;

f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizarii de servicii de administraţie electronica, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informatiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice locale;

g) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta şi securitatea sistemelor de guvernare electronica;

h) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronica şi a bazelor de date aferente.

ART. 20

(1) In scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoana juridică ce utilizează procedura electronica pentru obţinerea de servicii trebuie sa plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.

(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Obligaţia de plata a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în sistem.

(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.

(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.

ART. 21

Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România.

ART. 22

In fiecare an, pana la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizarii de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.

CAP. III

Condiţii de participare la procedura electronica

ART. 23

Orice persoana fizica sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronica, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.

ART. 24

(1) Participarea la procedura electronica se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Orice persoana fizica sau juridică din România are dreptul sa solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia sa se înregistreze şi sa utilizeze Sistemul Electronic Naţional.

CAP. IV

Implementarea Sistemului Electronic Naţional

ART. 25

(1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronica.

(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate sa participe la procedura electronica se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.

ART. 26

In termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.

ART. 27

(1) In termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.

(2) In termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.

(3) In termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.

ART. 28

(1) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.

(2) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.

ART. 29

In termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art. 25, are obligaţia de a-si crea o pagina proprie de Internet.

ART. 30

Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performanta:

a) viteza de regasire a informaţiilor;

b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice oferite;

c) relevanta informatiei prezentate;

d) structurarea informaţiilor;

e) existenta unor măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;

f) existenta unor măsuri de securitate pentru protejarea informatiei.

CAP. V

Dispoziţii finale

ART. 31

Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.

ART. 32

(1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, pana la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova “Sistemul e-administraţie”.

(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul “Sistemului e-administraţie” este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.

ART. 33

Prevederile prezentului titlu intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

TITLUL III

Prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 34

Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.

ART. 35

(1) In prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relatie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;

b) prin prelucrare automată a datelor se înţelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;

c) prin program informatic se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;

d) prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem informatic;

e) prin furnizor de servicii se înţelege:

1. orice persoana fizica sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;

2. orice alta persoana fizica sau juridică ce prelucreaza sau stocheaza date informatice pentru persoanele prevăzute la pct. 1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;

f) prin date referitoare la traficul informaţional se înţelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic şi produse de acesta, care reprezintă o parte din lantul de comunicare, indicând originea, destinaţia, ruta, ora, data, mărimea, volumul şi durata comunicării, precum şi tipul serviciului utilizat pentru comunicare;

g) prin date referitoare la utilizatori se înţelege orice informaţie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicaţie şi serviciul folosit, adresa poştală, adresa geografică, numere de telefon sau alte numere de acces şi modalitatea de plata a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;

h) prin măsuri de securitate se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;

i) prin materiale pornografice cu minori se înţelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoana majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintă o persoana reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.

(2) In sensul prezentului titlu, acţionează fără drept persoana care se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) nu este autorizata, în temeiul legii sau al unui contract;

b) depăşeşte limitele autorizării;

c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice alta operaţiune într-un sistem informatic.

CAP. II

Prevenirea criminalitatii informatice

ART. 36

Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a protecţiei datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de prevenire a criminalitatii informatice.

ART. 37

Autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile promovează politici, practici, măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

ART. 38

Autorităţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informatica şi riscurile la care sunt expuşi utilizatorii de sisteme informatice.

ART. 39

(1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatica.

(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei efectuează studii periodice în scopul identificarii cauzelor care determina şi a condiţiilor ce favorizează criminalitatea informatica.

ART. 40

Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară programe speciale de pregătire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice.

ART. 41

Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie sa fie accesibila oricărui utilizator.

CAP. III

Infracţiuni şi contravenţii

SECŢIUNEA 1

Infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice

ART. 42

(1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) sau (2) este săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

ART. 43

(1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice.

ART. 44

(1) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fără drept, constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se sancţionează şi transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

ART. 45

Fapta de a perturba grav, fără drept, funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.

ART. 46

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:

a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45;

b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.

(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.

ART. 47

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 42-46 se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 2-a

Infracţiuni informatice

ART. 48

Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restrictiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 49

Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionarii unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

ART. 50

Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 48 şi 49 se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 3-a

Pornografia infantila prin sisteme informatice

ART. 51

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

(2) Tentativa se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 4-a

Contravenţii

ART. 52

Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

ART. 53

(1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 52 şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei, precum şi de către personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.

(2) Contravenţiei prevăzute la >art. 52 ii sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

CAP. IV

Dispoziţii procedurale

ART. 54

(1) In cazuri urgente şi temeinic justificate, dacă exista date sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, se poate dispune conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, fata de care exista pericolul distrugerii ori alterării.

(2) In cursul urmăririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanţa motivată, la cererea organului de cercetare penală sau din oficiu, iar în cursul judecaţii, de instanta prin încheiere.

(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune pe o durata ce nu poate depăşi 90 de zile şi poate fi prelungită, o singura data, cu o perioada ce nu poate depăşi 30 de zile.

(4) Ordonanţa procurorului sau încheierea instanţei se transmite, de îndată, oricărui furnizor de servicii sau oricărei persoane în posesia căreia se afla datele prevăzute la alin. (1), aceasta fiind obligată sa le conserve imediat, în condiţii de confidenţialitate.

(5) In cazul în care datele referitoare la traficul informaţional se afla în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevăzut la alin. (4) are obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia organului de urmărire penală sau a instanţei informaţiile necesare identificarii celorlalţi furnizori de servicii, în vederea cunoaşterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.

(6) Pana la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze, în scris, persoanele fata de care se efectuează urmărirea penală şi ale căror date au fost conservate.

ART. 55

(1) In termenul prevăzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, ori instanta de judecata dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, în vederea efectuării de copii, care pot servi ca mijloc de proba.

(2) Dacă obiectele care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional nu sunt puse de bunăvoie la dispoziţia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevăzut la alin. (1) sau instanta de judecata dispune ridicarea silită. In cursul judecaţii, dispoziţia de ridicare silită se comunica procurorului, care ia măsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.

(3) Copiile prevăzute la alin. (1) se realizează cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate de natura sa asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.

ART. 56

(1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevăzut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.

(2) Dacă organul de urmărire penală sau instanta de judecata apreciază ca ridicarea obiectelor care conţin datele prevăzute la alin. (1) ar afecta grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de proba şi care se realizează potrivit art. 55 alin. (3).

(3) In cazul în care, cu ocazia cercetării unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se poate dispune, de îndată, autorizarea efectuării percheziţiei în vederea cercetării tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate.

(4) Dispoziţiile din Codul de procedura penală referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplica în mod corespunzător.

ART. 57

(1) Accesul într-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi înregistrarea comunicărilor desfăşurate prin intermediul sistemelor informatice se efectuează când sunt utile pentru aflarea adevărului, iar stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizată în baza altor probe.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se realizează cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie ori de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de către organele de cercetare penală, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa păstreze secretul operaţiunii efectuate.

(3) Autorizaţia prevăzută la alin. (2) se da pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maxima a măsurii autorizate nu poate depăşi 4 luni.

(4) Pana la terminarea urmăririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze în scris persoanele fata de care s-au dispus măsurile prevăzute la alin. (1).

(5) Dispoziţiile Codului de procedura penală referitoare la înregistrările audio sau video se aplica în mod corespunzător.

ART. 58

Dispoziţiile prezentului capitol se aplica în urmărirea penală sau judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute în prezentul titlu şi a oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice.

ART. 59

In cazul infracţiunilor prevăzute în prezentul titlu şi al oricăror alte infracţiuni săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării speciale prevăzute la art. 118 din Codul penal se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedura penală.

CAP. V

Cooperare internaţionala

ART. 60

(1) Autorităţile judiciare romane cooperează în mod direct, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.

(2) Cooperarea, care se organizează şi se desfăşoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistenta judiciară internaţionala în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenta tehnica sau de alta natura pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi.

ART. 61

(1) La solicitarea autorităţilor competente romane sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalitatii informatice.

(2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autorităţile competente.

(3) Reprezentanţii autorităţilor competente romane pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.

ART. 62

(1) Pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalitatii informatice se înfiinţează, în cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate şi Antidrog din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.

(2) Serviciul de combatere a criminalitatii informatice are următoarele atribuţii:

a) acorda asistenta de specialitate şi oferă date despre legislaţia romana în materie punctelor de contact similare din alte state;

b) dispune conservarea imediata a datelor, precum şi ridicarea obiectelor care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional solicitate de o autoritate străină competenta;

c) executa sau facilitează executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalitatii informatice, cooperand cu toate autorităţile romane competente.

ART. 63

(1) In cadrul cooperării internaţionale, autorităţile străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitatii informatice conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează sa formuleze o cerere de asistenta judiciară internaţionala în materie penală.

(2) Cererea de conservare imediata prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:

a) autoritatea care solicita conservarea;

b) o scurta prezentare a faptelor care fac obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică a acestora;

c) datele informatice care se solicita a fi conservate;

d) orice informaţie disponibilă, necesară pentru identificarea deţinătorului de date informatice şi a localizarii sistemului informatic;

e) utilitatea datelor informatice şi necesitatea conservării lor;

f) intenţia autorităţii străine de a formula o cerere de asistenta judiciară internaţionala în materie penală.

(3) Cererea de conservare se executa potrivit art. 54 pentru o perioada care nu poate fi mai mica de 60 de zile şi este valabilă pana la luarea unei decizii de către autorităţile romane competente cu privire la cererea de asistenta judiciară internaţionala în materie penală.

ART. 64

Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constata ca un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea străină solicitanta, comunicând totodată informaţiile necesare identificarii respectivului furnizor de servicii.

ART. 65

(1) O autoritate străină competenta poate avea acces la sursele publice romane de date informatice publice, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile romane.

(2) O autoritate străină competenta poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul sau, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, sa le pună la dispoziţie prin intermediul acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile romane.

ART. 66

Autorităţile romane competente pot transmite, din oficiu, autorităţilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute, necesare pentru descoperirea infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de către autorităţile străine competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.

ART. 67

Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abroga.

TITLUL IV

Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice

CAP. II

Conflictul de interese

SECŢIUNEA 1

Definiţie şi principii

ART. 70

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercita o demnitate publica sau o funcţie publica are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care ii revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

ART. 71

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei şi suprematia interesului public.

SECŢIUNEA a 2-a

Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publica centrala şi locală

ART. 72

(1) Persoana care exercita funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul sau ori rudele sale de gradul I.

(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

ART. 73

(1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativă, dacă nu este o fapta mai grava, potrivit legii.

(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

ART. 75

Persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecata competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

SECŢIUNEA a 3-a

Conflictul de interese privind aleşii locali

ART. 76

(1) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu emita o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I.

(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

ART. 77

Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 78

Persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecata competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

SECŢIUNEA a 4-a

Conflictul de interese privind funcţionarii publici

ART. 79

(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

b) participa în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau ruda de gradul I;

c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia în exercitarea funcţiei publice.

(2) In cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat sa se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi sa-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţa.

(3) In cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia ii este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţa.

(4) Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

CAP. III

Incompatibilităţi

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 80

Incompatibilităţile privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o funcţie publica îşi desfăşoară activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.

SECŢIUNEA a 2-a

Incompatibilităţi privind calitatea de parlamentar

ART. 81

(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.

(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publica asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unităţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze în alegeri.

ART. 82

(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilă cu:

a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. a);

c) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);

d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

e) calitatea de comerciant persoana fizica;

f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

g) o funcţie publica încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

ART. 82^1

(1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor şi nici nu îi poate asista în instanţe în cauzele penale privind:

a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;

c) infracţiunile privind traficul de persoane şi infracţiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare;

d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare;

e) infracţiunile contra siguranţei statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;

f) infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;

g) infracţiunile contra păcii şi omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.

(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.

ART. 83

(1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilităţile prevăzute de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.

(2) In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionand din una dintre funcţii.

(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Regulamentul Senatului.

SECŢIUNEA a 3-a

Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publica centrala şi locală

ART. 84

(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

a) orice alta funcţie publica de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;

b) o funcţie de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;

c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);

e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);

f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

g) calitatea de comerciant persoana fizica;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) o funcţie publica încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).

(3) In mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

ART. 85

(1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilă cu:

a) calitatea de deputat sau senator;

b) funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti;

c) funcţia de consilier local sau consilier judeţean;

d) o funcţie de reprezentare profesională salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;

e) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

f) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. e);

g) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. e);

h) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

i) calitatea de comerciant persoana fizica;

j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

k) o funcţie publica încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

(2) Prefectii şi subprefectii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

ART. 86

(1) Persoana care exercita una dintre funcţiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcţie, sa declare ca nu se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

(2) In cazul în care, în timpul exercitării funcţiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:

a) pentru funcţia de prim-ministru, ministru şi ministru delegat, se aplica dispoziţiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor;

b) pentru funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Incompatibilităţi privind aleşii locali

ART. 87

(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local;

b) funcţia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;

g) calitatea de comerciant persoana fizica;

h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;

i) calitatea de deputat sau senator;

j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta funcţie asimilată acestora;

k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţara sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

(2) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.

(3) Primării şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

ART. 88

(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu:

a) funcţia de primar sau viceprimar;

b) funcţia de prefect sau subprefect;

c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de munca în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;

d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;

e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;

f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;

g) calitatea de deputat sau senator;

h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.

(2) O persoana nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

ART. 89

(1) Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.

(2) Incompatibilitatea exista şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1).

(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercita drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau ii conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

ART. 90

(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.

ART. 91

(1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu cea de ales local.

(2) In cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.

(3) Alesul local poate renunţa la funcţia deţinuta înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat sa demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) In situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţa la una dintre cele doua funcţii incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata încetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

(6) In cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 92

(1) Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa renunţe la contractele încheiate. Orice persoana poate sesiza secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

(3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.

(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

(6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplica dacă, pana la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada ca încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.

ART. 93

(1) Prevederile art. 90 se aplica şi persoanelor încadrate cu contract individual de munca în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

(2) Încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de munca.

(3) Constatarea încetării raporturilor de munca se face prin ordin sau dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau ai agenţilor economici prevăzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 5-a

Incompatibilităţi privind funcţionarii publici

ART. 94

(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice alta funcţie publica decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publica.

(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publica, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;

c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public;

d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.

(2^1) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) şi c), funcţionarul public care:

a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;

b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;

c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituţie publică, în condiţiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.

(2^2) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.

(3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-si desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţa de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.

(4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătura cu funcţia publica pe care o exercita.

(5) In situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reincadrat în funcţia publica deţinuta sau într-o funcţie similară.

ART. 95

(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.

(3) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.

(4) Orice persoana poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).

(5) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constata de către şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.

(6) Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (3) se constata, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau ruda de gradul I.

ART. 96

(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.

(2) In situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituţia publica la care aceştia sunt numiţi.

ART. 97

(1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publica.

(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:

a) pe durata campaniei electorale, pana în ziua ulterioara alegerilor, dacă nu este ales;

b) pana la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publica, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

ART. 98

(1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi sa exprime sau sa apere în mod public poziţiile unui partid politic.

(3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publica.

CAP. IV

Alte conflicte de interese şi incompatibilităţi

ART. 99

(1) Persoanelor care exercita următoarele demnitati publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:

a) membrii Curţii de Conturi;

b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;

c) Avocatul Poporului şi adjunctii săi;

d) membrii Consiliului Concurentei;

e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consilului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României;

g) directorul Serviciului Roman de Informaţii, prim-adjunctul şi adjunctii săi;

h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjunctii săi;

i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;

j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;

k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune;

l) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presa ROMPRES

li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri si, respectiv, secretari de stat, precum şi incompatibilităţile prevăzute în legi speciale.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.

(4) Persoanele care ocupa demnităţile publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1), dacă se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor si, respectiv, Senatului.

(5) In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercita demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.

(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa funcţia sau demnitatea publica este considerată demisionata din aceasta funcţie. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor si, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constata demisia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 100

(1) Consilierilor prezidentiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidentiala li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri si, respectiv, secretari de stat.

(2) Consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.

(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Preşedintele României.

(4) Procedurile de constatare a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale.

ART. 100^1

În mod excepţional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Preşedintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, birourile permanente ale Camerelor, în şedinţă comună, pot aproba, la sesizarea Preşedintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcţiei care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta.

CAP. V

Reglementări privind magistraţii

ART. 101

Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice alta funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

ART. 102

Magistraţilor le este interzis:

a) sa desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;

b) sa aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;

c) sa desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d) sa aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

ART. 103

(1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.

(2) Magistraţii nu pot sa facă parte din partide politice ori sa desfăşoare activităţi cu caracter politic.

(3) Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, sa se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

ART. 104

Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia.

ART. 105

(1) Magistraţilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:

a) dacă sunt soţi sau rude pana la gradul IV inclusiv între ei;

b) dacă ei, sotii sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauza.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica şi magistratului care participa, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda pana la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Codului de procedura civilă şi ale Codului de procedura penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.

ART. 106

(1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de judecător.

(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.

ART. 107

Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcţionează orice ingerinta în actul de justiţie, de natura politica sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.

ART. 108

(1) Încălcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri disciplinare şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:

a) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;

b) îndepărtarea din magistratura.

(2) Sancţiunile disciplinare se aplica de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Judecătorul sau procurorul sancţionat cu îndepărtarea din magistratura nu poate ocupa nici o funcţie de specialitate juridică timp de 3 ani.

ART. 109

(1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

(2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.

ART. 110

Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplica în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.

CAP. VI

Dispoziţii comune

ART. 111

(1) Persoanele care exercita demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publica pe care o exercita.

(2) Functiile si activitatile care se includ in declaratia de interese sunt:

a) calitatea de asociat sau actionar la societati comerciale, companii/societati nationale, institutii de credit, grupuri de interes economic, precum si membru in asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale;

b) functia de membru in organele de conducere, administrare si control ale societatilor comerciale, regiilor autonome, companiilor/societatilor nationale, institutiilor de credit, grupurilor de interes economic, asociatiilor sau fundatiilor ori al altor organizatii neguvernamentale;

c) calitatea de membru in cadrul asociatiilor profesionale si/sau sindicale;

d) calitatea de membru in organele de conducere, administrare si control, retribuite sau neretribuite, detinute in cadrul partidelor politice, functia detinuta si denumirea partidului politic.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o exercita, depun o declaraţie în acest sens.

ART. 114

(1) Se interzice folosirea de către o persoana care exercita o demnitate publica sau o funcţie publica dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătura cu exerciţiul demnităţii sau funcţiei sale.

(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercita demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice forma de publicitate a unui agent economic roman sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin.

(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica, numele, vocea sau semnătura persoanei care exercita demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile.

(4) Se interzice persoanelor care exercita o demnitate publica sau o funcţie publica dintre cele prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legătura cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.

CAP. VII

Dispoziţii finale

ART. 115

Alte cazuri de incompatibilităţi şi interdicţii sunt cele stabilite prin legi speciale.

ART. 116

(1) Prefectii sunt obligaţi sa verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor locali din judeţ. In acest scop, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale sunt obligaţi sa pună la dispoziţia prefectului şi a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cărora le sunt aplicabile incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de prezentul titlu.

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit legii.

ART. 117

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 şi teza finala a art. 152 “iar consilierii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul pana la următoarele alegeri locale” din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru aleşii locali şi funcţionarii publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 378/2002.

TITLUL V

Grupurile de interes economic

CAP. I

Grupurile de interes economic

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 118

(1) Grupul de interes economic – G.I.E. reprezintă o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioada determinata, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.

(2) Grupul de interes economic este persoana juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

(3) Numărul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.

(4) Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi sa aibă doar un caracter accesoriu fata de aceasta.

(5) Grupul nu poate:

a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activităţii membrilor săi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanţelor şi investiţiilor;

b) sa deţină acţiuni, părţi sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societăţile comerciale membre; deţinerea de acţiuni, părţi sociale sau de interes în alta societate comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacă se face în numele membrilor;

c) angaja mai mult de 500 de persoane;

d) fi folosit de către o societate comercială în scopul creditării, în alte condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unui administrator ori director al societăţii comerciale sau a soţului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea de creditare priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris;

e) fi folosit de către o societate comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiţii decât cele prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la şi de la administratorul sau directorul societăţii comerciale ori soţul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte;

f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.

(6) Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.

ART. 119

(1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor indrepta mai întâi impotriva acestuia pentru obligaţiile lui si, numai dacă acesta nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului.

(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terţilor de la data mentionarii în registrul comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

SECŢIUNEA a 2-a

Constituirea grupului de interes economic

ART. 120

(1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în forma autentică, denumit act constitutiv.

(2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.

(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi infracţiunile de spălare a banilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica, în mod corespunzător, şi persoanelor cu funcţii de administrator, cenzor şi lichidator al grupului de interes economic.

ART. 121

(1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.

(2) In cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfăşurarea activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aibă o valoare minima şi pot avea orice natura.

(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrară se considera nulă.

ART. 122

(1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileşte modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul titlu, şi va cuprinde:

a) denumirea, precedată sau urmată de sintagma “grup de interes economic” ori de initialele “G.I.E.”, sediul si, dacă este cazul, emblema grupului;

b) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridică, sediul şi naţionalitatea membrilor, persoane juridice;

c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcţie de forma juridică a acestora;

d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;

e) capitalul subscris şi cel vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui membru şi a modului de vărsare a acestuia, valoarea aportului în natura şi a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;

f) durata grupului;

g) membrii care reprezintă şi administrează grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora şi dacă ei urmează sa le exercite împreună sau separat, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi revocaţi;

h) clauze privind controlul gestiunii grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri, precum şi documentele la care aceştia vor putea sa aibă acces pentru a se informa şi a-si exercita controlul;

i) sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o data cu grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioara, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;

j) modul de dizolvare şi de lichidare a grupului.

(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizată în condiţiile prevăzute la încheierea sa, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.

ART. 123

(1) In cursul existenţei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.

(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condiţiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiţia îndeplinirii prealabile a obligaţiilor sale specifice de membru.

ART. 124

(1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada ca grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.

(2) Sediul grupului trebuie stabilit:

a) fie la locul în care se afla administraţia centrala a grupului;

b) fie la locul în care se afla administraţia centrala a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, dacă grupul exercita o activitate în locul menţionat.

(3) La sediul indicat de grup vor putea funcţiona mai multe persoane juridice, dacă cel puţin o persoana este, în condiţiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.

(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacă din documentaţia prezentată nu rezulta ca sunt îndeplinite condiţiile legale.

SECŢIUNEA a 3-a

Înmatricularea grupului de interes economic

ART. 125

(1) In termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul grupul.

(2) Cererea va fi însoţită de:

a) actul constitutiv al grupului;

b) dovada efectuării vărsămintelor, în condiţiile actului constitutiv, dacă este cazul;

c) dacă este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

d) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul grupului şi aprobate de membri;

e) dovada sediului declarat;

f) declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor şi cenzorilor ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu.

ART. 126

(1) In cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecătorul-delegat, prin încheiere pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune înmatricularea lui în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Încheierea de înmatriculare va reda menţiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.

ART. 127

(1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerţului.

(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.

(3) Înmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.

(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal şi într-o maniera obişnuită, toate faptele de comerţ necesare realizării scopului sau.

ART. 128

Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condiţiile legii, următoarele:

a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;

b) înfiinţarea sau desfiinţarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor şi celorlalte entităţi fără personalitate juridică;

c) hotărârea judecătorească prin care se declara nulitatea grupului;

d) hotărârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, menţiunea dacă administratorii pot acţiona individual sau împreună, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;

e) cesiunea, în tot sau în parte, a părţilor de interes ale unui membru;

f) hotărârea membrilor grupului sau hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;

g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;

h) terminarea lichidării grupului;

i) propunerea de mutare a sediului într-un stat străin;

j) clauza prin care noii membri sunt exoneraţi de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în grup.

ART. 129

Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile legii:

a) actul constitutiv al grupului;

b) actele modificatoare ale acestuia;

c) menţiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data şi locul înregistrării, precum şi radierea grupului;

d) documentele şi menţiunile prevăzute la art. 128 lit. b)-j).

ART. 130

Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor societăţilor comerciale, prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplica în mod corespunzător filialelor si, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.

ART. 131

(1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.

(2) In termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menţionată, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(3) In termen de doua luni de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoana interesată poate face opoziţie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publica, în condiţiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia la decizia de transfer al sediului se menţionează, din oficiu, în registrul comerţului.

(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terţilor decât după momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.

(6) Radierea grupului din registrul comerţului este posibila doar ulterior prezentării dovezii efectuării înregistrării grupului în registrul din statul străin.

(7) Pana la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada ca aceştia au cunoscut existenta sediului din statul străin.

ART. 132

(1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi sa depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data completării cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.

(2) Dispoziţia alin. (1) se aplica în mod corespunzător şi conducătorilor sucursalelor.

SECŢIUNEA a 4-a

Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a grupului de interes economic

ART. 133

Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalca o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţa legală pentru constituirea grupului, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului înlătura asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

ART. 134

In cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

ART. 135

(1) In cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, grupul este obligat sa ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi.

(2) Dacă grupul nu se conformează, orice persoana interesată poate cere tribunalului sa oblige organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, sa le regularizeze.

(3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului.

ART. 136

Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile prevăzute la art. 133-135.

ART. 137

(1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în care grupul face dovada ca aceştia le cunoşteau.

(2) Operaţiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terţilor, dacă aceştia dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunoştinţa de ele.

ART. 138

Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.

ART. 139

Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat fata de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încă de la data încheierii lor.

ART. 140

(1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicată în conformitate cu dispoziţiile legale.

(2) Grupul nu poate invoca fata de terţi numirile în funcţiile menţionate la alin. (1) sau încetarea acestor funcţii, dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile legale.

ART. 141

(1) In raporturile cu terţii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedeşte ca terţii cunoşteau sau, în împrejurările date, trebuiau sa cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoaşterii.

(2) Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.

(3) Actul constitutiv va putea prevedea ca grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulţi administratori acţionează împreună. O asemenea clauza este opozabilă terţilor numai în condiţiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile prevăzute la art. 129.

ART. 142

Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:

a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autentică;

b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;

c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;

d) lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;

e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate al grupului.

ART. 143

Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.

ART. 144

(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.

(2) In cazul în care, pentru acoperirea nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii sa adopte hotărârea.

ART. 145

(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv şi intra în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvării se aplica în mod corespunzător.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului.

(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.

(4) Membrii grupului răspund pentru obligaţiile acestora pana la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.

ART. 146

(1) Declararea nulităţii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.

(2) Nici grupul şi nici membrii săi nu pot opune terţilor de buna-credinţa nulitatea grupului.

ART. 147

Prevederile cap. V “Unele dispoziţii procedurale” din cadrul titlului II “Constituirea societăţilor comerciale” al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplica, în mod corespunzător, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.

SECŢIUNEA a 5-a

Funcţionarea grupurilor de interes economic

ART. 148

(1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.

(2) Ei sunt obligaţi sa ia parte la toate adunările grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora.

ART. 149

(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacă aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.

(2) In cazul încălcării prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune.

(3) Administratorul care fără drept îşi substituie alta persoana răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.

ART. 150

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele prevăzute de prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.

ART. 151

(1) Administratorii sunt solidar răspunzători fata de societate pentru:

a) existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

b) exactă îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.

(2) Acţiunea în răspundere impotriva administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însă aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 152

(1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie sa se precizeze:

a) denumirea, însoţită de menţiunea “grup de interes economic” sau de initialele “G.I.E.”;

b) sediul;

c) codul unic de înregistrare şi oficiul registrului comerţului în care a fost înmatriculat grupul;

d) acolo unde este cazul, menţiunea ca grupul se afla în lichidare;

e) acolo unde este cazul, menţiunea ca administratorii trebuie sa acţioneze împreună, conform prevederilor art. 128 lit. d).

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

ART. 153

(1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condiţiile stipulate prin actul constitutiv.

(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotărârile sau o parte din acestea sa fie adoptate în anumite condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesară. In lipsa unei asemenea stipulaţii, hotărârile se adopta cu votul unanim al membrilor.

(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula ca aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor.

(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:

a) modificarea obiectului grupului;

b) modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;

c) modificarea condiţiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;

d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;

e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;

f) modificarea oricărei alte obligaţii a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

g) orice alta modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiţi membri sa dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalţi, dar fără ca prin aceasta un membru sa deţină majoritatea voturilor. In lipsa unei asemenea stipulaţii se considera ca fiecare membru dispune de câte un vot.

ART. 154

(1) La initiativa oricărui administrator sau la solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligaţi sa convoace de îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intra în atribuţiile adunării.

(2) Adunarea generală se va întruni în termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile şi mai lung de o luna de la data convocării.

(3) La solicitarea oricărei persoane interesate şi cu audierea părţilor, instanta de la sediul grupului va putea ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanta va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generală.

(4) Toţi membrii grupului vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, sa ţină o adunare generală şi sa ia orice hotărâre de competenta adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.

ART. 155

(1) Convocarea poate fi făcuta prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum figurează în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.

(2) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.

(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor.

ART. 156

(1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. In urma consultării membrii ii vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui sa le răspundă, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.

(2) Dacă administratorii nu răspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.

ART. 157

(1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

(2) Prin vot unanim membrii pot decide şi asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.

ART. 158

(1) O persoana juridică poate fi numita sau aleasă administrator al unui grup de interes economic.

(2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc printr-un contract de administrare. In contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridică este obligată sa îşi desemneze unul sau mai mulţi reprezentanţi permanenţi, persoane fizice. Reprezentantul este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi penală ca şi un administrator, persoana fizica, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă sa fie exonerată de răspundere sau sa i se micşoreze răspunderea solidară.

(3) Când persoana juridică îşi revoca reprezentantul, ea are obligaţia sa numească în acelaşi timp un înlocuitor.

ART. 159

(1) Fiecare administrator va trebui sa depună o garanţie pentru administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanţia nu poate fi mai mica decât dublul remuneraţiei lunare.

(2) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de către administrator; ea poate fi depusa şi de un terţ.

(3) Dacă garanţia nu va fi depusa înainte de data preluării funcţiei, administratorul este considerat demisionat.

(4) Garanţia rămâne la dispoziţia grupului şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descărcare.

ART. 160

Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o data cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuţia de cenzor din care rezulta depunerea garanţiei.

ART. 161

(1) Dacă un administrator ia initiativa unei operaţiuni ce depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite activităţii pe care o exercita grupul, acesta trebuie sa ii înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

(2) In caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.

(3) Operaţiunea încheiată impotriva opoziţiei făcute este valabilă fata de terţii cărora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţie.

ART. 162

(1) Membrul care, într-o operaţiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operaţiune.

(2) Membrul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

ART. 163

Membrul care, fără consimţământul scris al celorlalţi membri, întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat sa restituie grupului beneficiile ce au rezultat şi sa plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

ART. 164

(1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează sa le facă în interesul grupului.

(2) Membrul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.

(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condiţiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.

ART. 165

(1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru sine.

(2) Dacă din activitatea grupului rezulta profit potrivit situaţiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.

(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o forma, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezerva.

(4) In cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile grupului, diferenţa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi egale.

(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitării, în condiţiile legii.

ART. 166

Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de grup şi trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.

ART. 167

(1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintă.

(2) Hotărârea judecătorească obţinută impotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.

ART. 168

Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităţii membrilor.

ART. 169

(1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra partii de interes către membri sau terţi este posibila cu acordul unanim al membrilor.

(2) Constituirea unei garanţii asupra partii de interes către membri sau terţi este posibila şi în cazul în care aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. In acest caz însă, un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea partii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi membri.

(3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul sau de capital.

(4) Fata de terţi cedentul rămâne răspunzător potrivit dispoziţiilor privind excluderea membrilor.

(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile art. 182 şi 186.

ART. 170

Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecărui administrator, în afară de cazul în care exista stipulaţie contrară în actul constitutiv.

ART. 171

(1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, se va decide prin votul majorităţii membrilor.

(2) Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o paguba mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administraţie.

ART. 172

Grupului de interes economic ii sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

ART. 173

(1) Situaţia financiară anuala a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situaţia financiară va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia finanţelor publice.

(2) Aprobarea situaţiei financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acţiunii în răspundere impotriva administratorilor.

SECŢIUNEA a 6-a

Modificarea actului constitutiv

ART. 174

(1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevăzute pentru încheierea lui.

(3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţionează în acest registru. Actul modificator se publica integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(4) Dacă se aduc mai multe modificări actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificările la zi si, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerţului.

(5) In forma actualizată potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor grupului.

(6) Omisiunea este permisă numai dacă au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării grupului şi numai dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

ART. 175

(1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, impotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.

(2) Când opoziţia a fost admisă, membrii trebuie sa decidă, în termen de o luna de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, dacă înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludă din grup membrul debitor al oponentului.

(3) In acest din urma caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaţii financiare aprobate.

(4) In caz de contestaţie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează sa fie determinata de către un expert desemnat de părţi sau în lipsa acordului acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.

ART. 176

In cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător reducerii sau majorării capitalului societăţilor în nume colectiv.

SECŢIUNEA a 7-a

Încetarea calităţii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic

ART. 177

(1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:

a) excludere;

b) retragere;

c) cesiune a părţilor de interes, în condiţiile legii şi ale actului constitutiv;

d) deces, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii.

(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:

a) membrul care, pus în întârziere, nu efectuează aportul la care s-a obligat;

b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) membrul care se amesteca fără drept în administraţie, contravine dispoziţiilor art. 163 ori tulbura sau ameninţa cu tulburarea grava a funcţionarii grupului;

d) membrul administrator care comite frauda în dăuna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul acestuia în folosul sau sau al altora;

e) membrul impotriva căruia exista un titlu executoriu deţinut de un terţ care se opune la hotărârea de prelungire a duratei grupului, în condiţiile prevăzute la art. 175.

ART. 178

(1) De îndată ce un membru încetează sa apartina unui grup, administratorii ii vor informa pe ceilalţi membri asupra faptului respectiv şi vor depune diligenţele necesare efectuării menţiunii în registrul comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) In cazul în care administratorii nu întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoana interesată poate acţiona în vederea realizării acestor măsuri.

ART. 179

(1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua sa existe după ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condiţiile prevăzute în actul constitutiv sau stabiltie cu acordul unanim al membrilor rămaşi.

(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoana în conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).

ART. 180

(1) Excluderea se pronunţa, la cererea majorităţii membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotărâre judecătorească.

(2) La soluţionarea cererii de excludere se vor cita grupul şi membrul parat.

(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.

(4) Hotărârea definitiva de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

ART. 181

(1) Membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii pana în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul grupului, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.

ART. 182

(1) Membrul exclus rămâne obligat fata de terţi pentru operaţiunile făcute de grup pana în ziua rămânerii definitive a hotărârii de excludere.

(2) Dacă, în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare, membrul este obligat sa suporte consecinţele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor operaţiuni.

(3) Dreptul la acţiune impotriva membrului exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

ART. 183

(1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:

a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv;

b) cu acordul tuturor celorlalţi membri;

c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c) instanta judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.

(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru părţile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilă.

(4) Drepturile membrului retras, menţionate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o suma forfetara.

(5) Prevederile art. 182 referitoare la răspunderea membrului exclus fata de obligaţiile izvorâte din activitatea grupului pana la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplica în mod corespunzător membrului retras, precum şi celui căruia ii încetează în alt mod aceasta calitate.

SECŢIUNEA a 8-a

Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului de interes economic

ART. 184

(1) Grupul de interes economic se dizolva prin:

a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;

c) declararea nulităţii grupului;

d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre membri, care împiedica funcţionarea grupului, precum şi la cererea oricărei autorităţi publice competente;

f) declararea falimentului grupului;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.

(2) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie sa fie consultaţi, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.

In lipsa, la cererea oricăruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea consultării.

ART. 185

(1) Grupul se dizolva prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalităţii juridice, în condiţiile legii, a unuia dintre membri, când, datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.

(2) Se exceptează cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii.

ART. 186

(1) Dacă un membru decedează şi dacă nu exista convenţie contrară, grupul trebuie sa plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultima situaţie financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacă membrii rămaşi nu decid, în unanimitate, sa continue grupul cu moştenitorii care consimt la aceasta.

(2) In cazul decesului unui membru, nici o alta persoana nu poate deveni membru în locul sau, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziţii exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămaşi.

(3) Moştenitorii rămân răspunzători, potrivit art. 181, pana la publicarea schimbărilor intervenite.

ART. 187

(1) In caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a membrilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cat nu s-a făcut nici o repartiţie din activ.

(2) Noua hotărâre se menţionează în registrul comerţului, după care oficiul registrului comerţului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.

(3) Creditorii şi orice parte interesată pot face opoziţie la tribunal impotriva hotărârii, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 188

(1) Dizolvarea grupului trebuie sa fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).

(2) Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării generale, şi în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunţată de justiţie.

(3) In cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunţa de judecătorul-sindic prin aceeaşi încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.

ART. 189

(1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) Din momentul dizolvării, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au întreprins.

(3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se aplica din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarata prin sentinta judecătorească.

(4) Grupul îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, pana la terminarea acesteia.

ART. 190

Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terţi numai după trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

ART. 191

Membrii grupului pot hotărî, o data cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului grupului şi când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

ART. 192

(1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care:

a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;

c) grupul si-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediu sau membrii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.

(3) Dispozitivul hotărârii tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunica direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se indrepta impotriva grupului.

(4) In cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul grupului dizolvat, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. In aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.

(5) Orice persoana interesată poate face recurs impotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile articolului 60 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplica în mod corespunzător.

(6) Pe data rămânerii definitive a hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerţului, din oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus altfel:

ART. 193

(1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup nou.

(2) Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unui grup care îşi încetează existenta între doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţa.

(3) Grupul nu îşi încetează existenta în cazul în care o parte din patrimoniul sau se desprinde şi se transmite către unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinţa.

(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă nu a început repartiţia între membri a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.

ART. 194

(1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare grup, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.

(2) Dacă prin fuziune sau divizare se înfiinţează un nou grup, acesta se constituie în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.

ART. 195

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a grupului care îşi încetează existenta şi transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau către grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a divizării, în schimbul atribuirii de părţi de interes ale acestora către membrii grupului care încetează si, eventual, a unei sume în bani care nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a părţilor de interes atribuite.

ART. 196

In baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:

a) denumirea şi sediul tuturor grupurilor participante la operaţiune;

b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării;

c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;

d) dacă este cazul, modalităţile de predare a părţilor de interes şi data de la care acestea dau dreptul la dividende;

e) raportul de schimb al părţilor de interes si, dacă este cazul, cuantumul sultei;

f) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate grupurile participante;

g) orice alte date care prezintă interes pentru operaţiune.

ART. 197

(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculat fiecare grup, însoţit de o declaraţie a grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât sa stinga pasivul sau.

(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul-delegat, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului-delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra fuziunii/divizării.

ART. 198

(1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se divide, având o creanţa anterioară publicării proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Opoziţia suspenda executarea fuziunii sau a divizării pana la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori convine cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.

(3) Dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.

ART. 199

(1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puţin o luna înainte de data şedinţei adunării generale:

a) proiectul de fuziune sau de divizare;

b) darea de seama a administratorilor, în care se justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizării, şi se va stabili raportul de schimb al părţilor de interes;

c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;

d) raportul cenzorilor;

e) evidenta contractelor cu valori depăşind 100.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.

(2) Membrii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

ART. 200

In cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit răspund civil fata de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.

ART. 201

(1) In cel mult doua luni de la expirarea termenului prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.

(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generală a grupului sau a grupurilor care îşi încetează existenta.

ART. 202

(1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie îşi are sediul grupul si, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.

(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.

ART. 203

Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:

a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noului grup sau a ultimului dintre ele;

b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.

ART. 204

In cazul fuziunii prin absorbţie, grupul absorbant dobândeşte drepturile şi este ţinut de obligaţiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile grupurilor care îşi încetează existenta trec asupra noului grup astfel înfiinţat.

ART. 205

(1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund fata de creditori pentru obligaţiile grupului care si-a încetat existenta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.

(2) Dacă nu se poate stabili grupul răspunzător pentru o obligaţie, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar.

(3) Aportul unei părţi din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţa, în schimbul părţilor de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).

SECŢIUNEA a 9-a

Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

ART. 206

(1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:

a) pana la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepţia prevăzută la art. 189;

b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(2) Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnătura în registrul comerţului şi vor exercita aceasta funcţie.

(3) In urma efectuării publicării prevăzute la alin. (2) nici o acţiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori impotriva lor.

(4) In afară de dispoziţiile prezentului capitol, se aplica grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

(5) Toate actele emanând de la grup trebuie sa arate ca acesta este în lichidare.

ART. 207

(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ale societăţii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.

(2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii.

(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii grupului sa facă un inventar şi sa încheie o situaţie financiară care sa constate situaţia exactă a activului şi pasivului grupului şi sa le semneze.

(4) Lichidatorii sunt obligaţi sa primească şi sa păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.

ART. 208

In cazul grupurilor a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de mediu prevăzute de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi sa ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu prevăzut de aceasta lege şi sa comunice rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.

ART. 209

(1) In afară de puterile conferite de membri, cu aceeaşi majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:

a) sa stea în judecata şi sa fie acţionaţi în interesul lichidării;

b) sa execute şi sa termine operaţiunile patrimoniale referitoare la lichidare;

c) sa vândă prin licitaţie publica imobilele şi orice avere mobiliară a grupului;

d) sa încheie tranzacţii;

e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuşi procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, dând chitanţa;

f) sa contracteze obligaţii cambiale, sa facă împrumuturi neipotecare şi sa îndeplinească orice alte acte necesare.

(2) Ei nu pot însă, în lipsa de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizaţi de instanta, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.

(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.

ART. 210

(1) Lichidatorii nu pot plati membrilor nici o suma în contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării creditorilor grupului.

(2) Membrii vor putea cere însă ca sumele reţinute sa fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o alta banca sau la una dintre unităţile acestora şi sa se facă repartizarea asupra părţilor de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.

(3) Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 211

Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare, ca fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare membrilor.

ART. 212

Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.

ART. 213

(1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita impotriva lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente în patrimoniul grupului, şi numai după aceea de a se indrepta impotriva membrilor.

(2) Dreptul la acţiune impotriva membrilor grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicării menţiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

ART. 214

(1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

(2) In termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitiva şi executorie.

(3) Radierea se poate face şi din oficiu.

(4) Lichidarea nu liberează pe membri şi nu împiedica deschiderea procedurii de reorganizare judiciară şi faliment a grupului.

ART. 215

(1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei registrele şi actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceştia nu doreşte, la oficiul registrului comerţului, pe cheltuiala grupului.

(2) Registrele grupului vor fi păstrate timp de 5 ani şi vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe cheltuiala acesteia.

ART. 216

(1) Numirea lichidatorilor va fi făcuta de toţi membrii, dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.

(2) Dacă nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcuta de instanta, la cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor şi administratorilor.

(3) Impotriva sentinţei se poate declara numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.

ART. 217

(1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii trebuie sa întocmească situaţia financiară de lichidare şi sa propună repartizarea activului între membri.

(2) Membrul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.

(3) Pentru soluţionarea opoziţiei problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării, fata de care lichidatorii pot rămâne străini.

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia financiară de lichidare şi repartizarea se considera aprobate şi lichidatorii sunt liberaţi.

ART. 218

(1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi falimentului, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic.

SECŢIUNEA a 10-a

Interdicţii. Sancţiuni

ART. 219

(1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.

(2) Este interzisă creditarea de către grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operaţiuni, precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;

c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor, concomitenta sau ulterioara acordării împrumutului;

d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora fata de terţe persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestaţie personală a acestora.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacă operaţiunile privesc o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura ori împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:

a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;

b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de grup în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, grupul le practica fata de terţe persoane.

ART. 220

(1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie sa înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.

(2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii săi pana la gradul al patrulea inclusiv.

(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.

ART. 221

(1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobandirile de bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic înainte de obţinerea aprobării adunării generale, sunt lovite de nulitate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.

(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

ART. 222

(1) Nerespectarea de către grupurile de interes economic a dispoziţiilor legale şi a termenelor prevăzute pentru solicitarea înmatriculării, efectuarea de menţiuni, depunerea de semnături sau alte acte se sancţionează cu amenda judiciară de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicată prin hotărâre judecătorească, dacă, potrivit legii penale, fapta nu constituie infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor menţionate, amenda se aplica fiecăreia dintre ele.

(2) Amenda prevăzută la alin. (1) se aplica şi reprezentanţilor grupurilor de interes amendate, potrivit dispoziţiilor acelui alineat.

(3) Sesizarea instanţei pentru aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se poate face de orice persoana interesată.

(4) Amenzile judiciare prevăzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevăzut de Codul de procedura civilă, şi se aplica de către instanta în a carei raza teritorială s-a săvârşit fapta.

ART. 223

(1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 152 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

ART. 224

(1) Persoana care, cu rea-credinţa, a făcut declaraţii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Prin hotărârea pronunţată instanta va dispune şi rectificarea sau radierea înmatriculării ori menţiunii inexacte.

ART. 225

Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:

a) foloseşte, cu rea-credinţa, bunuri sau creditul de care se bucura grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta persoana juridică în care are interese direct sau indirect;

b) se împrumuta, sub orice forma, în alte condiţii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoana interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată de acesta sau face ca una dintre aceste persoane juridice sa ii acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;

c) încasează sau plăteşte dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;

d) încalca dispoziţiile art. 165 alin. (3).

ART. 226

Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:

a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;

b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului grupului fără ca membrii sa fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără hotărârea adunării generale care ii scuteşte de plata vărsămintelor ulterioare.

ART. 227

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:

a) încalca, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 220;

b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege;

c) emite titluri negociabile reprezentând părţi de interes ale unui grup de interes economic.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi membrul grupului de interes economic care încalca dispoziţiile art. 162.

ART. 228

Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul, administratorul şi cenzorul care exercita funcţiile ori însărcinările lor cu încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare la incompatibilitate.

ART. 229

Dispoziţiile art. 223-227 se aplica şi lichidatorului.

ART. 230

Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda lichidatorul care face plati asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 210.

ART. 231

Constituie infracţiunea de bancruta frauduloasă şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 276 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi fapta persoanei care:

a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unui grup de interes economic ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele unui grup de interes economic, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în vederea diminuării aparente a valorii activelor;

c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a unui grup de interes economic, o parte însemnată din active.

CAP. II

Grupurile europene de interes economic

ART. 232

(1) Grupurile europene de interes economic – GEIE, persoane juridice cu scop patrimonial, sunt recunoscute şi pot funcţiona în România, în temeiul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, şi al prezentei legi.

(2) Grupurile europene de interes economic înmatriculate în România nu pot avea mai mult de 20 de membri.

ART. 234

(1) Grupul european de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act constitutiv.

(2) În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv al grupului european de interes economic, fondatorii sau administratorii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul grupul, în condiţiile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Grupurile europene de interes economic dobândesc personalitate juridică de la data înmatriculării, care se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care se autorizează înmatricularea grupului.

(4) Înmatricularea în registrul comerţului nu prezumă caracterul comercial al grupului european de interes economic.

(5) După efectuarea înmatriculării, oficiul registrului comerţului comunică, din oficiu, un extras al încheierii judecătorului-delegat Regiei Autonome «Monitorul Oficial», spre publicare, pe cheltuiala solicitantului.

(6) După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii depun la oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află sediul grupului european de interes economic, în termen de 15 zile, actul modificator şi textul complet al actului constitutiv în formă autentică, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii judecătorului-delegat.

(7) Oficiul registrului comerţului va înainta, din oficiu, actul modificator astfel înregistrat şi o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia Autonomă «Monitorul Oficial», spre a fi publicate în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului european de interes economic.

(8) Fondatorii, respectiv administratorii, răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (3).

ART. 234^1

În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului european de interes economic nu au cerut înmatricularea sa în termenul legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, a pus în întârziere fondatorii ori reprezentanţii grupului, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

ART. 234^2

(1) În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, grupul european de interes economic este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acestora.

(2) Dacă grupul european de interes economic nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele grupului, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să înlăture neregularităţile constatate potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Dreptul la acţiunea pentru regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării grupului european de interes economic.

ART. 243^3

În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau în alte documente emanând de la un grup european de interes economic, trebuie să se precizeze denumirea acestuia, însoţită de menţiunea «grup european de interes economic» sau de iniţialele «GEIE».

ART. 234^4

Nulitatea unui grup european de interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:

a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă autentică;

b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;

c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;

d) lipseşte încheierea judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;

e) lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate ale grupului.

ART. 234^5

Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii pe fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului european de interes economic.

ART. 234^6

(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.

(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului european de interes economic sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.

ART. 234^7

(1) La data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul european de interes economic este dizolvat şi intră în lichidare.

(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului european de interes economic.

(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după înscrierea menţiunii, îl va trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

ART. 234^8

Grupul european de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.

ART. 234^9

(1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup european de interes economic.

(2) Administratorii sunt solidar răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în sarcina lor de Regulamentul Consiliului nr. 2137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, de prezenta lege şi de actul constitutiv.

ART. 235

(1) Grupurile europene de interes economic pot înfiinţa în România filiale, precum şi sucursale, reprezentante şi alte unităţi fără personalitate juridică.

(2) Înfiinţarea de sucursale sau filiale în România va fi supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic romane.

(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizării prevăzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentantelor societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Cererile de înmatriculare vor indica si:

a) denumirea sucursale/filialei şi denumirea şi sediul grupului european de interes economic;

b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;

c) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta fata de terţi şi în justiţie grupul european de interes economic, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;

d) puterile ce li s-au conferit reprezentanţilor şi dacă ei urmează sa le exercite împreună sau separat;

e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate şi publicate potrivit legislaţiei statului în care acesta îşi are sediul.

(5) Vor fi supuse înregistrării şi menţiunile referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului european de interes economic;

b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea şi puterile lichidatorilor acestuia;

c) închiderea sucursalei/filialei.

(6) Toate aceste formalităţi se vor face la oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei sau filialei.

(7) Dacă un grup european de interes economic înfiinţează mai multe sucursale în România, documentele de constituire şi alte acte ale aceluiaşi grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.

ART. 236

(1) Reprezentantul sau reprezentanţii sucursalei unui grup european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, fata de grup sau fata de terţi, pentru încălcarea dispoziţiilor legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfăşurata, care au produs prejudicii grupului.

(2) In cazul în care mai mulţi reprezentanţi pot fi ţinuţi responsabili pentru aceleaşi fapte, tribunalul va stabili contribuţia fiecăruia la repararea prejudiciului.

ART. 237

Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, aprobată şi modificată prin Legea nr. 29/1997, cu modificările ulterioare.

ART. 237^1

(1) Sediul grupului european de interes economic poate fi mutat într-un alt stat membru, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.

(2) Proiectul deciziei prevăzute la alin. (1) va fi comunicat, prin grija administratorilor, în termen de 15 zile de la elaborare, la oficiul registrului comerţului de la sediul grupului european de interes economic, în vederea menţionării intenţiei de transfer în registrul comerţului.

Oficiul registrului comerţului va transmite proiectul spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

(3) În termen de două luni de la data publicării proiectului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, orice persoană interesată poate face opoziţie, pentru motive de ordine publică, în condiţiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care se soluţionează opoziţia la proiectul de decizie de transfer al sediului se menţionează, din oficiu, în registrul comerţului.

(5) După rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti pronunţate cu observarea prevederilor alin. (3) sau a expirării termenului de introducere a opoziţiilor, grupul european de interes economic va putea adopta, cu unanimitatea voturilor membrilor săi, hotărârea de transfer al sediului.

(6) Hotărârea de transfer va produce efecte de la data înmatriculării grupului european de interes economic în registrul corespunzător noului sediu.

(7) Radierea grupului european de interes economic din registrul comerţului este posibilă numai după prezentarea dovezii efectuării înmatriculării grupului în registrul din statul membru de destinaţie.

(8) Până la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului european de interes economic din registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada că aceştia au cunoscut existenţa sediului din statul membru de destinaţie.

ART. 237^2

Înmatricularea şi/sau radierea în/din registrul comerţului a unui grup european de interes economic fac obiectul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Oficiul registrului comerţului de la sediul grupului va transmite, din oficiu, un comunicat în acest sens Oficiului Publicaţiilor Oficiale ale Comunităţilor Europene, în vederea publicării acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

CAP. III

Dispoziţii finale

ART. 238

Prezentul titlu intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României.

 

CARTEA II

Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii coruptiei

TITLUL I

Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, prevenirea şi combaterea coruptiei

ART. I

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. – (1) In înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege, precum şi infracţiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităţi specifice ale infracţiunilor prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, şi la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege.”

2. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzute la art. 18^1-18^5, prin sancţionarea cărora se asigura protecţia fondurilor şi a resurselor Comunităţilor Europene.”

3. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins:

“Art. 6^1. – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creadă ca are influenta asupra unui funcţionar, pentru a-l determina sa facă ori sa nu facă un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunta autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii prevăzute la alin. (1) se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin. (2).”

4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 256 şi 257 din Codul penal, precum şi infracţiunile prevăzute la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege au fost săvârşite de una dintre persoanele menţionate la alin. (1) şi (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.”

5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

“Art. 8. – Constituie infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte săvârşite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii de control la societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome şi la orice alţi agenţi economici.”

6. După articolul 8 se introduc articolele 8^1 şi 8^2 cu următorul cuprins:

“Art. 8^1. – Prevederile art. 254-257 din Codul penal şi ale art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege se aplica în mod corespunzător şi următoarelor persoane:

a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;

b) membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;

c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atribuţii similare în cadrul Comunităţilor Europene;

d) persoanelor care exercita funcţii judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenta este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;

e) funcţionarilor unui stat străin;

f) membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin.

Art. 8^2. – Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat străin ori al unei organizaţii publice internaţionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani.”

7. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. – Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”

8. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:

“Art. 13^1. – Infracţiunea de santaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicata o persoana dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani.”

9. La articolul 17, după litera d) se introduce litera d^1) cu următorul cuprins:

“d^1) şantajul, săvârşit în legătura cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;”

 

10. Litera e) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“e) infracţiunile de spalare a banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;”

11. Litera g) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“g) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, săvârşite în legătura cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;”

12. Litera i) a articolului 17 va avea următorul cuprins:

“i) traficul de droguri, traficul de substanţe toxice şi nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor, săvârşite în legătura cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;”

13. La articolul 17, după litera i) se introduc literele j) şi k) cu următorul cuprins:

“j) infracţiunile de trafic de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, săvârşite în legătura cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a;

k) infracţiunea prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, săvârşită în legătura cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-a.”

14. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:

“Art. 18. – (1) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. a)-d^1) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracţiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

(2) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. e) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, al căror maxim se majorează cu 3 ani.”

15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

“(4) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. g) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se majorează cu 2 ani.”

16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

“(6) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infracţiunea privind traficul de substanţe toxice se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul penal, al carei maxim se majorează cu 2 ani, iar infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor se sancţionează cu pedepsele prevăzute la art. 279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani.”

17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins:

“(7) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

(8) Infracţiunea prevăzută la art. 17 lit. k) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002, al carei maxim se majorează cu 2 ani.”

18. La Capitolul III, după articolul 18 se introduce Secţiunea 4^1 cu următorul cuprins:

“SECŢIUNEA 4^1

Infracţiuni impotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

Art. 18^1. – (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 18^2. – (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

Art. 18^3. – (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 18^4. – Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 18^1-18^3 se pedepseşte.

Art. 18^5. – Încălcarea din culpa, de către director, administrator sau persoana cu atribuţii de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut ca rezultat săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18^1-18^3 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spalare a banilor în legătura cu fondurile Comunităţilor Europene, de către o persoana care se afla în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent economic, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.”

19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. – In cazul infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.”

20. Alineatul (3) al articolului 25 se abroga.

21. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. – Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei de judecata. Datele şi informaţiile solicitate de procuror sau de instanta de judecata se comunica la cererea scrisă a procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanţei, în cursul judecaţii.”

22. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

“Art. 27. – (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii făptuitorului, procurorul poate sa autorizeze motivat, pe o durata de cel mult 30 de zile:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicaţiilor;

c) accesul la sisteme informationale;

d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.

(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maxima a măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.

(3) In cursul judecaţii, instanta poate dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere motivată.

(4) Dispoziţiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedura penală se aplica în mod corespunzător.”

23. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. – (1) Pentru judecarea în prima instanta a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători.”

24. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se aplica în mod corespunzător şi prezentei legi, în măsura în care aceasta nu prevede altfel.”

25. Articolul 32 se abroga.

ART. II

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(3) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.”

2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:

“a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedura penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi în prezenta ordonanţa de urgenta, pentru infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenta Parchetului Naţional Anticoruptie;”

3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) In exercitarea atribuţiilor ce ii revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine.”

4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. – (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.”

5. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.”

6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“(3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Naţional Anticoruptie se aproba distinct, de Parlament, ca anexa la bugetul Ministerului Public.”

7. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:

“Art. 5. – (1) La nivel central Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează în secţii conduse de procurori şefi de secţie, şi anume:

a) secţia de combatare a coruptiei;

b) secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie;

c) secţia judiciară penală.

(2) In cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie la nivel central se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie.”

8. La articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Ofiţerii de poliţie judiciară sunt organizati într-o brigada condusă de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, iar specialiştii încadraţi în Parchetul Naţional Anticoruptie sunt organizati în servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie.”

9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. – (1) La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel se înfiinţează servicii teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie.”

10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“(3) Numărul procurorilor, al ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor menţionaţi la art. 6, încadraţi în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de către procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat.”

11. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) In cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie se pot organiza birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie.”

12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. – (1) Sunt de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţionează la nivel central, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbarii aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către deputaţi, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Concurentei, ceilalţi magistraţi, ofiţeri superiori, amirali, generali, maresali, chestori, chestori principali, chestori şefi adjuncţi şi chestori şefi, subcomisari, comisari şi comisari şefi, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primării şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primării şi viceprimarii municipiilor reşedinţa de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice centrale, notarii publici, comisarul general al Garzii Financiare şi comisarii şefi ai Garzii Financiare judeţene, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, precum şi persoanele prevăzute la art. 8^1 din Legea nr. 78/2000.

(2) Sunt de competenta serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:

a) dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari ai Garzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenţi de poliţie, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi, executorii judecătoreşti, consilierii judeţeni şi locali, primării şi viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b), persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale.

(3) Procurorii specializaţi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4) Urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) săvârşite de militari se efectuează de procurori militari din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie.

(5) Sunt de competenta parchetelor de pe lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penală, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) şi (2), în competenta Parchetului Naţional Anticoruptie.”

13. După articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu următorul cuprins:

“Art. 13^1. – Competenta de judecata privind infracţiunile săvârşite de procurorii din Parchetul Naţional Anticoruptie revine instanţei competente sa judece, potrivit legii, infracţiunile săvârşite de procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.”

14. După articolul 22 se introduce articolul 22^1 cu următorul cuprins:

“Art. 22^1. – Ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai acestor servicii, cele întocmite de către procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai secţiilor. Când ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile sunt întocmite de procurorii şefi ai secţiilor Parchetului Naţional Anticoruptie, confirmarea se face de către procurorul general al acestui parchet.”

15. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

“Art. 23. – Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie sunt deţinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, deservite de personal detaşat de la Direcţia Generală a Penitenciarelor sau, după caz, în secţiile de arest preventiv ale penitenciarelor.”

16. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

“Art. 25. – In vederea consultării reciproce în cazul infracţiunilor de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la investigarea şi urmărirea acestor infracţiuni se constituie un birou de legătura cu instituţii similare din alte state.”

17. Articolul 26 se abroga.

18. Literele a), d) şi e) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:

“a) 98 de posturi de procurori;

d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;

e) 63 de posturi de personal economic şi administrativ.”

19. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:

“Art. 28. – (1) Procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie sunt salarizaţi cu indemnizaţiile prevăzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.

(2) Specialiştii prevăzuţi în art. 11 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Specialiştii care au funcţia de şef serviciu sau şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef serviciu si, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

(3) Ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 10 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la Ordonanţa de urgenta nr. 177/2002, aceasta fiind unica forma de salarizare. Ofiţerii de poliţie care au funcţia de şef serviciu şi şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef si, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de apel.”

ART. III

Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

“LEGE

pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici”

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. – Se instituie obligaţia declarării averii pentru demnitari, magistraţi şi asimilaţii acestora, persoane cu funcţii de conducere şi de control prevăzute în prezenta lege şi pentru funcţionarii publici, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit.”

3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. – (1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, magistraţii şi asimilaţii acestora, consilierii judeţeni şi locali, primării, viceprimarii, prefectii, subprefectii, persoanele cu funcţii de conducere şi de control şi funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţilor publice centrale ori locale sau în cadrul instituţiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, al companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naţionale a României, băncilor la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia sa îşi declare averea, în condiţiile prezentei legi.

(2) Obligaţia privind declararea averii revine, în condiţiile prezentei legi, şi persoanelor care sunt numite în funcţie de către Preşedintele României, Parlament sau primul-ministru.”

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. – (1) Declaraţia de avere se depune după cum urmează:

a) Preşedintele României, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat depun declaraţia de avere la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;

b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii depun declaraţia de avere la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;

c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declaraţia de avere la secretarul general al Guvernului;

d) magistraţii şi asimilaţii acestora depun declaraţia de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;

e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2) depun declaraţia de avere la secretariatele autorităţilor sau instituţiilor publice din care fac parte;

f) consilierii judeţeni şi locali, precum şi primării şi viceprimarii depun declaraţia de avere la secretarii unităţilor administrativ-teritoriale;

g) prefectii şi subprefectii depun declaraţia de avere la secretarul general al prefecturii;

h) persoanele cu funcţii de conducere şi de control prevăzute la art. 2 alin. (1), funcţionarii publici şi personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declaraţia de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau, după caz, al unităţilor din care fac parte.

(2) Declaraţia de avere se publica pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suporta de către persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.

(3) Persoana desemnată sa primească şi sa păstreze declaraţiile de avere eliberează depunătorului o dovada de primire şi ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispoziţiilor alin. (2).”

5. Alineatul (2) al articolului 5 se abroga.

6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. – (1) Persoanele prevăzute la art. 2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevăzute în anexa, sa îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, ele au obligaţia sa depună o noua declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectiva.”

7. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:

“(3) Persoanele prevăzute la art. 2, numite în funcţii pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durata nedeterminată, au obligaţia ca, din 4 în 4 ani, sa depună o declaraţie de avere actualizată.

(4) Neactualizarea declaraţiei de avere, din motive imputabile, pana la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situaţia dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activităţii ori, după caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declaraţie conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control.”

8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“(2) Ordonanţa de clasare se comunica părţilor şi parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia funcţionează comisia, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor publice în raza căreia domiciliază persoana a carei avere este supusă cercetării.”

9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21. – (1) Cercetarea averii Preşedintelui României, a deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducătorilor autorităţilor publice numiţi de Preşedinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curţii Constituţionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a magistraţilor de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la parchetul de pe lângă aceasta, de la Parchetul Naţional Anticoruptie, precum şi de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lângă acestea, aflaţi în funcţie, se face de către o comisie specială formată din:

- doi judecători de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de adunarea generală a acestei curţi, dintre care unul în calitate de preşedinte;

- un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie.”

10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. – (1) Dispozitivul hotărârii judecătoreşti, rămasă irevocabilă, prin care se constata provenienta ilicită a unor bunuri, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se comunica organului de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executării. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei.”

11. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

“Art. 32. – Ordonanţa de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitiva sau, după caz, hotărârea instanţei de judecata rămasă irevocabilă, prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei.”

12. Articolul 37 se abroga.

13. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. – Persoanele prevăzute la art. 2, care au deţinut funcţii publice similare celor menţionate la acest articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în vigoare, obligaţia declarării averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit.”

14. Anexa privind declaraţia de avere se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.

15. In tot cuprinsul Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum urmează:

- Ministerul Finanţelor cu Ministerul Finanţelor Publice;

- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii şi Cultelor;

- Parchetul General cu Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;

- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie;

- primul-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

ART. IV

Articolul 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:

1. După alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:

“(1^1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie sau de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.

(1^2) Orice cetăţean care are cunoştinţa despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie sau procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României.”

2. Alineatul (3) se completează cu doua teze cu următorul cuprins:

“Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia.”

3. După alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu următorul cuprins:

“(3^1) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la alin. (3) şi dispune comunicarea soluţiei mijloacelor de informare în masa.”

ART. V

In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va introduce modificările corespunzătoare în structura posturilor şi a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.

ART. VI

(1) In termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune declaraţia de avere, ce va fi publicată conform art. 4 alin. (2).

(2) Declaraţiile de avere depuse pana la intrarea în vigoare a prezentului titlu îşi păstrează caracterul confidenţial. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conţinutului acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

ART. VII

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002 şi Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificările şi completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

ANEXA

––

la Titlul I

––––

 

DECLARAŢIE DE AVERE

 

Subsemnatul ………, având funcţia de ……… la ……, declar, pe propria răspundere, ca împreună cu familia*) am următoarea avere:

 

I. Bunuri imobile**):

 

1. Terenuri: Anul Suprafaţa Valoarea

Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare

- agricole ………. ……… …………

- forestiere ………. ……… …………

- intravilane ………. ……… …………

- luciu de apa ………. ……… …………

 

2. Clădiri …………………………………………………

…………………………………………………………..

 

2.1. Spaţii cu destinaţia Nr. Anul Suprafaţa Valoarea

de locuinţa: dobândirii construită de impozitare

- apartament ….. ………. ………. …………

- casa de locuit ….. ………. ………. …………

- casa de vacanta ….. ………. ………. …………

 

2.2. Spaţii comerciale sau

de producţie ….. ………. ………. …………

 

II. Bunuri mobile:

1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi şi alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii:

 

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Denumirea Marca Buc. Anul de fabricaţie

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

……….. ……… ……. ………..

……….. ……… ……. ………..

……….. ……… ……. ………..

……….. ……… ……. ………..

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2. Cuantumul depozitelor şi al conturilor curente în valuta sau în lei, în ţara ori în străinătate, a căror valoare insumata depăşeşte echivalentul a 10.000 euro:

…………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………….

3. Creanţe cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:

Da [] Nu []

4. Obligaţii cu o valoare ce depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:

Da [] Nu []

5. Alte bunuri producătoare de venituri nete care insumate depăşesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an:

Da [] Nu []

III. Asociat sau acţionar la societăţi comerciale, dacă valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:

Societăţi comerciale***):

Da [] Nu []

IV. Alte activităţi cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cărui valoare depăşeşte echivalentul a 10.000 EURO:

Da [] Nu []

––––-

*) Prin familie, în sensul prezentei declaraţii, se înţelege soţul, sotia şi copiii aflaţi în întreţinere.

**) Dacă se afla în indiviziune, se va arata cota-parte.

***) Inclusiv din alte tari.

V. Bunurile şi serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte, fiecare, echivalentul a 300 EURO

Da [] Nu []

VI. Alte precizări ale declarantului

………………………………………………………..

………………………………………………………..

 

Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.

 

Data Semnătura

…………. …………..

TITLUL II

Asigurarea transparenţei şi stabilitatii în mediul de afaceri

ART. VIII

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

“Art. 1. – (1) Comercianţii, înainte de începerea comerţului, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activităţii acestora, au obligaţia sa ceara înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului sau, după caz, a activităţii respective, sa ceara înscrierea în acelaşi registru a mentiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

(2) In înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoanele fizice şi asociaţiile familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste.”

2. După alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:

“(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului şi înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţionează în registrul comerţului.”

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. – (1) Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.

(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.

(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(4) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a carei raza teritorială se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.

(5) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel puţin doua zile înaintea termenului de judecata.

(6) In cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului.”

4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art. 7. – (1) Instanţele judecătoreşti sunt obligate sa trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii.”

5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. – (1) Registrul comerţului este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianţilor persoane fizice şi asociaţii familiale şi un altul pentru înregistrarea comercianţilor persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se ţin în sistem computerizat.

6. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“Art. 13. – (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoana fizica în registrul comerţului va cuprinde:”

7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea civilă şi activitatea comercială anterioară;”

8. După alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) Cererea de înmatriculare a unei asociaţii familiale în registrul comerţului trebuie sa cuprindă:

a) numele şi prenumele fiecăruia dintre asociaţi, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă şi activitatea comercială anterioară;

b) datele de identificare a persoanei care reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii – membrul de familie din initiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia;

c) firma comercială şi sediul acesteia;

d) obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, astfel cum sunt prevăzute în autorizaţia pentru exercitarea comerţului;

e) numărul, data şi organul emitent al autorizaţiei pentru exercitarea comerţului.”

9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

“(3) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum si, în cazul asociaţiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii.”

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. – (1) Cererea de înmatriculare a unei societăţi comerciale va cuprinde, după caz, datele conţinute în mod obligatoriu în actul sau constitutiv şi va fi însoţită de documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

11. Partea introductivă a articolului 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. – Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul comerţului trebuie sa cuprindă:”

12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

“(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii.”

14. Literele a) şi b) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

“a) pentru comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiale, de la data autorizării;

b) pentru societăţile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;”

15. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce alinetul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) Cererea de înmatriculare a asociaţiei familiale se face de membrul de familie din initiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia, cu procura specială şi autentică.”

16. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:

“(2) Pentru dovedirea specimenului de semnătura, comerciantul persoana fizica, respectiv reprezentantul asociaţiei familiale, semnează la oficiul registrului comerţului, în prezenta judecătorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnătura.

(3) In absenta comerciantului persoana fizica, respectiv a reprezentantului asociaţiei familiale, semnătura acestuia poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnătura legalizat de notarul public.”

17. Literele a), b) şi c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:

“a) donatia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerţului sau care face sa înceteze firma ori fondul de comerţ;

b) numele şi prenumele, cetăţenia, codul numeric personal, pentru cetăţenii romani, seria şi numărul pasaportului, pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursala, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi data în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3);

c) brevetele de invenţii, mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de provenienta, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cărora societatea comercială, regia autonomă, organizaţia cooperatistă sau comerciantul persoana fizica sau asociaţie familială are un drept;”

18. Litera g) a articolului 21 va avea următorul cuprins:

“g) hotărârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;”

19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

“(3) Menţiunile se vor înregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii irevocabile referitoare la faptele şi actele prevăzute la art. 21 lit. e), f) şi g).”

20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. – (1) Înfiinţarea în România a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al comerţului în străinătate este supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru comercianţii din ţara.”

21. La articolul 24, după alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:

“(1^1) Cererile de înmatriculare vor indica si:

a) denumirea sucursalei şi numele/denumirea, forma şi sediul comerciantului din străinătate;

b) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta fata de terţi şi în justiţie comerciantul din străinătate, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;

c) ultima situaţie financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificata sau publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.

(1^2) Dacă este cazul, se vor înregistra şi menţiuni referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra comerciantului din străinătate;

b) dizolvarea societăţii din străinătate, numele şi puterile lichidatorilor;

c) închiderea sucursalei.”

22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“(2) Toate aceste formalităţi se vor face la sediul oficiului registrului comerţului de la sediul sucursalei.”

23. Alineatele (1), (3), (4) şi (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:

“Art. 25. – (1) Orice persoana fizica sau juridică prejudiciata ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul sa ceara radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicita radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.

……………………………………………………

(3) Tribunalul se pronunţa asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.

(4) Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsa.

(5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cererea. In acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile.”

24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“(2) Înregistrarea în registrul comerţului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării.”

25. Articolul 27 se abroga.

26. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29 – Comerciantul este obligat sa menţioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi orice alte documente întrebuinţate în comerţ, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare si, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.”

27. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) Firma unei asociaţii familiale trebuie sa cuprindă numele membrului de familie la initiativa căruia se înfiinţează asociaţia familială, cu menţiunea <<asociaţie familială>>, scrisă în întregime.”

28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

“(3) Firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului nu sunt disponibile pentru o perioada de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 41.”

29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. – (1) Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea sa continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat al unei asociaţii familiale, societăţi în nume colectiv ori comandită simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor.”

30. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 44 vor avea următorul cuprins:

“Art. 44. – (1) Dacă nu respecta dispoziţiile legii şi termenele prevăzute, comercianţii care trebuie sa ceara înmatricularea sau înscrierea unei menţiuni sau sa depună specimene de semnătura ori anumite acte vor fi obligaţi, prin încheiere pronunţată de judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.

(2) In cazul în care înmatricularea, menţiunea, depunerea specimenului de semnătura sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplica fiecăreia dintre ele.”

31. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. – Comercianţii persoane fizice şi reprezentanţii asociaţiilor familiale şi ai persoanelor juridice, care nu se conformează obligaţiilor prevăzute la art. 29, vor fi sancţionaţi de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispoziţiile corespunzătoare din legea penală.”

32. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

“Art. 46. – Sesizarea judecătorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 44 se poate face de orice persoana interesată sau din oficiu.”

33. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

“Art. 47. – Amenzile judiciare prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor judiciare, prevăzut de Codul de procedura civilă.”

ART. IX

Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (4^1) cu următorul cuprins:

“(4^1) In cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementand organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii.”

2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“(5) Actul constitutiv se încheie sub semnătura privată, se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publica, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simpla;

c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publica.”

3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:

“(6) Actul constitutiv dobândeşte data certa şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului.”

4. Litera a) a articolului 7 va avea următorul cuprins:

“a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice; numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită simpla se vor arata asociaţii comanditari, asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;”

5. Litera a) a articolului 8 va avea următorul cuprins:

“a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comandită pe acţiuni se vor arata asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă este cazul;”

6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“(3) In caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoana interesată poate cere dizolvarea pe cale judecătorească a unei societăţi astfel constituite.”

7. După articolul 14 se introduce articolul 14^1, cu următorul cuprins:

“Art. 14^1. – Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizica sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.”

8. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

“Art. 16. – (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi declaraţia pe propria răspundere privind deţinerea calităţii de asociat unic într-o singura societate cu răspundere limitată.

(2) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi, dacă cel puţin o persoana este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societăţi.

(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz, persoana care da data certa va refuza operaţiunile solicitate, dacă din documentaţia prezentată rezulta ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).”

9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea următorul cuprins:

“Art. 31. – (1) Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publica.

(2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii.

(3) In cazul majorării capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzător capitalului social iniţial.”

10. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

“Art. 33. – Dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipata.”

11. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

“Art. 34. – Societăţile comerciale pe acţiuni constituite prin subscripţie publica sunt considerate societăţi deţinute public în sensul art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile prezentei legi în ceea ce priveşte înmatricularea în registrul comerţului.”

12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea următorul cuprins:

“Art. 35. – (1) In termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societăţii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în registrul comerţului în a cărui raza teritorială îşi va avea sediul societatea.”

13. La articolul 35 alineatul (2), după litera b) se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:

“b^1) dovada sediului declarat şi a disponibilitatii firmei;”

14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea următorul cuprins:

“(2) Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale.”

15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea următorul cuprins:

“Art. 45. – (1) Reprezentanţii societăţii sunt obligaţi sa depună la oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionarii societăţii, în termen de 15 zile de la alegere.”

16. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

“Art. 46. – (1) Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalca o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţa legală pentru constituirea societăţii, judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătura asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

(2) In cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecătorul va cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi următoarele din Codul de procedura civilă, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 din Codul de procedura civilă.”

17. Literele a) şi f) ale articolului 56 vor avea următorul cuprins:

“a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autentică, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (5);

……………………………………………………..

f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societăţii, obiectul sau de activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vărsat;”

18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea următorul cuprins:

“(3) Tribunalul va comunica hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras.”

19. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

“Art. 60. – (1) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.

(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

(3) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a carei raza teritorială se afla sediul societăţii, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, curţii de apel în a carei raza teritorială se afla sediul sucursalei.

(4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel puţin doua zile înaintea termenului de judecata.

(5) In cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului, fiind aplicabile dispoziţiile art. 48, 49 şi 56-59.”

20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea următorul cuprins:

“Art. 61. – (1) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin care sa solicite instanţei judecătoreşti sa oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.”

21. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 62 vor avea următorul cuprins:

“Art. 62. – (1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.

(2) Dispoziţiile art. 132 referitoare la suspendare se aplica în mod corespunzător. Opoziţia se judeca în camera de consiliu, cu citarea părţilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civilă.”

22. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

“Art. 63. – Cererile şi căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competenta instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de instanta locului unde societatea îşi are sediul principal.”

23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea următorul cuprins:

“Art. 67. – (1) Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

(2) Dividendele se plătesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. In caz contrar, societatea comercială va plati o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacă societatea dovedeşte ca asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau sa o cunoască.”

24. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

“Art. 69. – Dacă se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.”

25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea următorul cuprins:

“(2) Acţiunea în răspundere impotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

26. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

“Art. 74. – (1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie sa se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

(2) Pentru societatea cu răspundere limitată va trebui menţionat şi capitalul social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va menţiona şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situaţii financiare anuale aprobate.”

27. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

“Art. 86. – Pentru aprobarea situaţiei financiare anuale şi pentru deciziile referitoare la introducerea acţiunii în răspunderea administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea capitalului social.”

28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea următorul cuprins:

“(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative.”

29. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 91 vor avea următorul cuprins:

“(2) Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Acţiunile nominative pot fi emise în forma materială, pe suport hârtie, sau în forma dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul acţionarilor.

(3) Acţiunile emise de o societate pe acţiuni, ca urmare a subscripţiei prin oferta publica de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate.”

30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea următorul cuprins:

“(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt emise în forma materială.”

31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;”

32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:

“(3) Pentru acţiunile nominative se vor mai menţiona: numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoana juridică, după caz.”

33. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 98 vor avea următorul cuprins:

“Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma materială se transmite prin declaraţie făcuta în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcuta pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma dematerializată se transmite prin declaraţie făcuta în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.

(2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în forma dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţa organizată se transmite în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea următorul cuprins:

“(4) Atât timp cat o acţiune este proprietatea indiviză sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate.”

35. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 103 vor avea următorul cuprins:

“(5) Plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultima situaţie financiară anuala aprobată.

(6) In raportul de gestiune care însoţeşte situaţia financiară anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de acţiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea acţiunilor dobândite şi fracţiunea de capital social pe care ele o reprezintă.”

36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu următorul cuprins:

“(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi în cazurile în care o societate, în care alta societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante.”

37. Alineatul (2) al articolului 105 va avea următorul cuprins:

“(2) Constituirea garanţiilor reale mobiliare asupra propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată cu dobândirea propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi însă contabilizate separat.”

38. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

“Art. 106. – (1) Constituirea de garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor se face prin înscris sub semnătura privată, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează, iar în cazul acţiunilor la purtător şi nominative emise în forma materială, şi prin menţionarea garanţiei pe titlu, semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora.

(2) Garanţia se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de administratori sau, după caz, de societatea independenta care tine registrul acţionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a constituit garanţia reală mobiliară asupra acţiunilor i se eliberează o dovada a înregistrării acesteia.

(3) Garanţia devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţa a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare.”

39. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

“Art. 107. – Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) şi alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat, iar majorităţile de prezenta şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social.”

40. Articolul 108 va avea următorul cuprins:

“Art. 108. – Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmească un prospect de oferta în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

41. Articolul 109 va avea următorul cuprins:

“Art. 109. – Situaţia acţiunilor trebuie sa fie cuprinsă în anexa la situaţia financiară anuala si, în mod deosebit, sa se precizeze dacă ele au fost integral liberate si, după caz, numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor.”

42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea următorul cuprins:

“Art. 111. – (1) Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o data pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar.”

43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, şi sa fixeze dividendul;”

44. La articolul 113, după litera c) se introduce litera c^1) cu următorul cuprins:

“c^1 ) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;”

45. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

“Art. 114. – (1) Exerciţiul atribuţiilor menţionate la art. 113 lit. b), c), e), f) şi i) va putea fi delegat consiliului de administraţie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.

(2) Dispoziţiile art. 130 alin. (4) şi (5), ale art. 131, cu excepţia alin. (3), şi ale art. 132 se aplica şi în cazul deciziilor adoptate de către administratori în condiţiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinata, pana ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o alta persoana.”

46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea următorul cuprins:

“(4) Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcuta numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediată cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar.”

47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu următorul cuprins:

“(9) Acţionarii societăţilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului când acestea se referă la modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile înainte de data adunării, urmând ca propunerile sa fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării generale.”

48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanta de la sediul societăţii va putea autoriza, cu citarea administratorilor şi în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedura civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeaşi încheiere instanta va stabili data de referinţa prevăzută de art. 122 alin. (2), data ţinerii adunării generale si, dintre acţionari, persoana care o va prezida.”

49. După articolul 121 se introduce articolul 121^1 cu următorul cuprins:

“Art. 121^1. – In cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni ţinerea adunărilor generale şi prin corespondenta.”

50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea următorul cuprins:

“(2) Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine proprietarului.”

51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea următorul cuprins:

“Art. 124. – (1) Acţionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunările generale decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) şi (3), când procura specială poate fi data şi altui coproprietar.”

52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea următorul cuprins:

“(2) Ei pot vota însă situaţia financiară anuala dacă, detinand cel puţin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor.”

53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (2^1)-(2^3) cu următorul cuprins:

“(2^1) Când se invoca motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoana interesată.

(2^2) Administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie.

(2^3) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin administratori.”

54. Alineatul (4) al articolului 131 va avea următorul cuprins:

“(4) Acţiunea se va introduce la tribunalul în a cărui raza teritorială îşi are sediul societatea.”

55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea următorul cuprins:

“(7) Hotărârea irevocabilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor acţionarilor.”

56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea următorul cuprins:

“Art. 132. – (1) O data cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţa preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate.”

57. Articolul 133 va avea următorul cuprins:

“Art. 133. – (1) Acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societăţii au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de către un expert autorizat, prin folosirea a cel puţin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).

(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.

(3) O data cu declaraţia de retragere, acţionarii vor preda societăţii acţiunile pe care le poseda, dacă acestea au fost eliberate în condiţiile art. 97.

(4) Ca urmare a retragerii acţionarilor în condiţiile prevăzute de alin. (1), acţiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispoziţiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile.”

58. Alineatul (3) al articolului 134 se abroga.

59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea următorul cuprins:

“(5) Garanţia va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispoziţia exclusiva a societăţii, şi va putea fi restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descărcare.”

60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu următorul cuprins:

“(3) Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.

(4) Dacă preşedintele în funcţie al consiliului de administraţie nu poate sau ii este interzis sa participe la vot, ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor putea alege un preşedinte de şedinţa, având aceleaşi drepturi ca preşedintele în funcţie.

(5) In caz de paritate de voturi şi dacă preşedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se considera respinsă.”

61. După articolul 143 se introduce articolul 143^1 cu următorul cuprins:

“Art. 143^1. – (1) Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau acţionar:

a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activităţii societăţii; si

b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel puţin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a acţionarilor, precum şi prevederilor art. 37 şi 38, va fi menţionată în registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar cu larga răspândire.

(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operaţiunile de dobândire efectuate în cadrul activităţii curente a societăţii, cele făcute din dispoziţia unei autorităţi administrative sau a unei instanţe judecătoreşti şi nici cele făcute în cadrul operaţiunilor de bursa.”

62. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 144 vor avea următorul cuprins:

“(4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţa de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunica cenzorilor sau auditorilor financiari.

(5) In societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut sa se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi i-au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori si, după caz, pe auditorii financiari.”

63. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 145 vor avea următorul cuprins:

“Art. 145. – (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie sa ii înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau pe auditorii financiari şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.

……………………………………………………….

(3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:

a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societăţii;

b) acordarea de către administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garanţii în favoarea societăţii.”

64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.”

65. După articolul 145 se introduce articolul 145^1 cu următorul cuprins:

“Art. 145^1. – (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 145, sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea înstrăina, respectiv dobândi bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societăţii, numai după obţinerea aprobării adunării generale extraordinare, în condiţiile prevăzute la art. 112.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.

(3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va calcula prin raportare la situaţia financiară aprobată pentru anul financiar precedent celui în care are loc operaţiunea ori, după caz, la valoarea capitalului social subscris, dacă o asemenea situaţie financiară nu a fost încă prezentată şi aprobată.

(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societăţile comerciale respective este filiala celeilalte.”

66. Articolul 148 va avea următorul cuprins:

“Art. 148. – (1) Vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării generale.

(2) Este interzisă creditarea de către societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:

a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;

c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioara acordării împrumutului;

d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora fata de terţe persoane;

e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestaţie personală a acestora.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii, pana la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreună cu una din persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:

a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;

b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practica fata de terţe persoane.”

67. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 150 vor avea următorul cuprins:

“Art. 150. – (1) Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.

…………………………………………………….

(5) Dacă acţiunea se porneşte impotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie pana la rămânerea irevocabilă a sentinţei.”

68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea următorul cuprins:

“Art. 153. – (1) Dacă administratorii constata ca în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societăţii, reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societăţii.”

69. Secţiunea a IV-a va avea următorul titlu:

“Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii”

70. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 154 se abroga.

71. Alineatul (7) al articolului 154 va avea următorul cuprins:

“(7) Cenzorii sunt obligaţi sa depună, în termenul prevăzut la art. 137 alin. (3), a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Sunt exceptaţi de la aceasta obligaţie cenzorii experţi contabili sau contabili autorizaţi, dacă fac dovada încheierii asigurării de răspundere civilă profesională.”

72. Articolul 155 va avea următorul cuprins:

“Art. 155. – (1) Situaţiile financiare ale societăţilor comerciale, care intra sub incidenta reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate, vor fi auditate de către auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.

(3) La societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar adunarea generală ordinară a acţionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.”

73. La articolul 156 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:

“d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de aceasta calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.”

74. Alineatele (1)-(3) ale articolului 158 vor avea următorul cuprins:

“Art. 158. – (1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societăţii, sa verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacă acestea din urma sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit.

(3) Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.”

75. Secţiunea a VI-a va avea următorul titlu:

“Despre registrele societăţii şi despre situaţiile financiare anuale”

76. La articolul 172 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) un registru al acţionarilor care sa arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate deţinuta public, tranzacţionate pe o piaţa reglementată, va fi ţinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare;”

77. Articolul 173 va avea următorul cuprins:

“Art. 173. – (1) Administratorii sau, după caz, societăţile de registru independent au obligaţia sa pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi solicitanti registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. a) şi sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.

(2) De asemenea, sunt obligaţi sa pună la dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. b) şi f).”

78. La articolul 175 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) In cazul în care registrul acţionarilor este ţinut de către o societate de registru independent autorizata, este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a sediului acesteia, precum şi a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.”

79. Articolul 176 va avea următorul cuprins:

“Art. 176. – Administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel puţin o luna înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, situaţia financiară anuala pentru exerciţiul financiar precedent, însoţită de raportul lor şi de documentele justificative.”

80. Articolul 177 va avea următorul cuprins:

“Art. 177. – (1) Situaţiile financiare anuale se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.”

81. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 178 vor avea următorul cuprins:

“Art. 178. – (1) Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

………………………………………………………..

(4) Fondatorii vor participa la profit, dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară.”

82. Articolul 179 va avea următorul cuprins:

“Art. 179. – (1) Situaţiile financiare anuale împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rămâne depuse la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preceda întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de acţionari.

(2) Acţionarii vor putea cere consiliului de administraţie, pe cheltuiala lor, copii de pe situaţiile financiare anuale şi de pe celelalte rapoarte prevăzute la alin. (1).”

83. Alineatul (1) al articolului 180 se abroga.

84. Alineatul (2) al articolului 180 va avea următorul cuprins:

“(2) Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, sa depună o copie de pe situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi de procesul-verbal al adunării generale, la oficiul registrului comerţului, precum şi la Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.”

85. Articolul 181 va avea următorul cuprins:

“Art. 181. – Aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedica exercitarea acţiunii în răspundere impotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari.”

86. Alineatul (1) al articolului 187 va avea următorul cuprins:

“Art. 187. – (1) Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.”

87. La articolul 189 alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

“a) sa aprobe situaţia financiară anuala şi sa stabilească repartizarea profitului net;

b) sa ii desemneze pe administratori şi cenzori, sa ii revoce şi sa le dea descărcare de activitatea lor, precum şi sa decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;”

88. Articolul 191 va avea următorul cuprins:

“Art. 191. – Dispoziţiile prevăzute pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplica şi societăţilor cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut la art. 131 alin. (2) urmând sa curgă de la data la care asociatul a luat cunoştinţa de hotărârea adunării generale pe care o ataca.”

89. Alineatul (3) al articolului 192 va avea următorul cuprins:

“(3) Dispoziţiile art. 75, 76, 77 alin. (1) şi 79 se aplica şi societăţilor cu răspundere limitată.”

90. Articolul 194 va avea următorul cuprins:

“Art. 194. – (1) Dispoziţiile art. 155 alin. (1) şi (2) se vor aplica în mod corespunzător.

(2) La societăţile comerciale care nu se încadrează în prevederile art. 155 alin. (1) adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori.

(3) Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

(4) Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplica şi cenzorilor din societăţile cu răspundere limitată.

(5) In lipsa de cenzori, fiecare dintre asociaţi, care nu este administrator al societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv.”

91. Alineatul (1) al articolului 196 va avea următorul cuprins:

“Art. 196. – (1) Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. După aprobarea de către adunarea generală a asociaţilor, ele vor fi depuse de administratori la direcţiile generale ale finanţelor publice competente, în termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului. Acesta va face anunţul prevăzut la art. 180 alin. (3).”

92. Alineatul (1) al articolului 199 va avea următorul cuprins:

“Art. 199. – (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în condiţiile legii sau printr-un act adiţional la actul constitutiv sau prin hotărârea instanţei judecătoreşti, în condiţiile art. 218 alin. (2^1) şi art. 221 alin. (1^1).”

93. După alineatul (1) al articolului 199 se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu următorul cuprins:

“(1^1) Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când are ca obiect:

a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natura a unui teren;

b) modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simpla;

c) majorarea capitalului social prin subscripţie publica.

(1^2) Dispoziţiile art. 16 se aplica şi în cazul schimbării denumirii ori în cel al continuării societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic.”

94. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 199 vor avea următorul cuprins:

“(2) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în registrul comerţului pe baza încheierii judecătorului delegat, cu excepţia cazului prevăzut de art. 218 alin. (2^1) şi art. 221 alin. (1^1), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de excludere.

(3) După înregistrarea în registrul comerţului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, de către registrul comerţului, pe cheltuiala societăţii.”

95. Alineatul (3) al articolului 203 va avea următorul cuprins:

“(3) Orice creditor al societăţii, a cărui creanţa este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii, poate face opoziţie în condiţiile art. 62.”

96. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Creditorii chirografari ale căror creanţe sunt constatate prin titluri anterioare publicării hotărârii pot sa obţină, pe calea opoziţiei, exigibilitatea anticipata a creanţelor lor la data expirării termenului de doua luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în care societatea a oferit garanţii reale sau personale acceptate de creditori.”

97. Alineatul (3) al articolului 205 va avea următorul cuprins:

“(3) Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majoră capitalul social.”

98. La articolul 207 alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:

“e) ultima situaţie financiară aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;”

99. Articolul 208 va avea următorul cuprins:

“Art. 208. – Majorarea capitalului social al unei societăţi prin oferta publica de valori mobiliare, definită ca atare prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este supusă acelui act normativ.”

100. Articolul 211 va avea următorul cuprins:

“Art. 211. – (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le poseda, aceştia putându-si exercita dreptul de preferinţa numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

(2) Operaţiunea de majorare a capitalului social efectuată fără acordarea dreptului de preferinţa către acţionarii existenţi, prevăzută la alin. (1), este lovită de nulitate absolută.”

101. La articolul 218, după alineatul (2) se introduce alineatul (2^1) cu următorul cuprins:

“(2^1) Ca urmare a excluderii, instanta judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.”

102. Alineatul (3) al articolului 218 va avea următorul cuprins:

“(3) Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea societăţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.”

103. La articolul 221, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), instanta judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.”

104. Alineatul (2) al articolului 222 va avea următorul cuprins:

“(2) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie sa fie consultaţi de administratori, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art. 119.”

105. Alineatul (2) al articolului 223 va avea următorul cuprins:

“(2) Societatea în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se dizolva în cazul şi în condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. a) şi b).”

106. Articolul 232 va avea următorul cuprins:

“Art. 232. – (1) La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile în care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;

c) societatea si-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută;

d) societatea nu si-a completat capitalul social, în condiţiile legii.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.

(3) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunica direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând sa se îndrepte impotriva societăţii.

(4) In cazul mai multor hotărâri judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. In aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

(5) Orice persoana interesată poate face recurs impotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii, în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile art. 60 alin. (3) şi (4) se aplica în mod corespunzător.

(6) Pe data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu din registrul comerţului.”

107. La articolul 234, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) Când acţiunile sunt de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii/divizării, în temeiul art. 113 lit. g), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat în condiţiile art. 115.”

108. La articolul 236, literele e) şi h) vor avea următorul cuprins:

“e) raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale si, dacă este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru acţiuni emise de societatea absorbanta acţiunile societăţii absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori însăşi societatea absorbită;

………………………………………………………..

h) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate societăţile participante;”

109. Alineatul (2) al articolului 237 va avea următorul cuprins:

“(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale extraordinare urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra fuziunii/divizării.”

110. Articolul 239 va avea următorul cuprins:

“Art. 239. – (1) Administratorii societăţilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia acţionarilor/asociaţilor la sediul social, cu cel puţin o luna înainte de data şedinţei adunării generale extraordinare:

a) proiectul de fuziune/divizare;

b) darea de seama a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizării şi se va stabili raportul de schimb al acţiunilor/părţilor sociale;

c) situaţiile financiare împreună cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;

d) raportul cenzorilor si, după caz, raportul auditorilor financiari;

e) raportul unuia sau al mai multor experţi, persoane fizice sau juridice, desemnaţi cu respectarea art. 37 şi 38, de judecătorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al acţiunilor/părţilor sociale, în cazul societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experţi are dreptul sa obţină de la societăţile care fuzionează/se divid toate documentele şi informaţiile necesare şi sa efectueze verificările corespunzătoare. Raportul va cuprinde:

- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;

- aprecierea dacă acele metode au fost adecvate, menţionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum şi opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;

- eventualele greutăţi intampinate în cursul acţiunii de evaluare;

f) evidenta contractelor cu valori depăşind 100.000.000 lei în curs de executare şi repartizarea lor, în caz de divizare a societăţilor.

(2) Acţionarii/asociaţii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.”

111. După articolul 239 se introduce articolul 239^1 cu următorul cuprins:

“Art. 239^1. – In cazul fuziunii prin absorbţie, administratorii societăţii absorbite, precum şi experţii care au elaborat raportul prevăzut la art. 239 alin. (1) lit. e) răspund civil fata de acţionarii/asociaţii societăţii absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.”

112. Articolul 242 va avea următorul cuprins:

“Art. 242. – (1) Actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie îşi are sediul societatea si, vizat de judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii.

(2) Publicitatea pentru societăţile absorbite poate fi efectuată de societatea absorbanta, în cazurile în care acele societăţi nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante de către judecătorul delegat.”

113. Articolul 251 va avea următorul cuprins:

“Art. 251. – Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii, sa le procure sau, dacă sunt debitori fata de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociaţi.”

114. Alineatul (2) al articolului 254 va avea următorul cuprins:

“(2) In termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării oricărei părţi interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului-delegat este executorie şi supusă recursului.”

115. Alineatul (2) al articolului 255 va avea următorul cuprins:

“(2) In societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni registrele prevăzute de art. 172 alin. (1) lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea, unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţa de ele cu autorizarea judecătorului delegat, iar restul actelor societăţii vor fi depuse la Arhivele Naţionale.”

116. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 257 vor avea următorul cuprins:

“Art. 257. – (1) După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie sa întocmească situaţia financiară şi sa propună repartizarea activului între asociaţi.

(2) Asociatul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.

………………………………………………………..

(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau după ce sentinta asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia financiară de lichidare şi repartizare se considera aprobată şi lichidatorii sunt liberaţi.”

117. Alineatul (1) al articolului 259 va avea următorul cuprins:

“Art. 259. – (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiară aprobată pana la începerea lichidării.”

118. Alineatul (2) al articolului 260 va avea următorul cuprins:

“(2) Când gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seama trebuie anexată la prima situaţie financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale.”

119. Articolul 261 va avea următorul cuprins:

“Art. 261. – Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi sa întocmească situaţia financiară anuala, conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutiv.”

120. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 262 vor avea următorul cuprins:

“Art. 262. – (1) După terminarea lichidării, lichidatorii întocmesc situaţia financiară finala, arătând partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii, însoţită de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorilor financiari.

(2) Situaţia financiară, semnată de lichidatori, se va depune, pentru a fi menţionată, la oficiul registrului comerţului şi se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.”

121. Alineatul (1) al articolului 263 va avea următorul cuprins:

“Art. 263. – (1) Dacă termenul prevăzut la art. 260 alin. (3) a expirat fără a se face opoziţie, situaţia financiară se considera aprobată de toţi acţionarii, iar lichidatorii sunt liberaţi, sub rezerva repartizării activului societăţii.”

122. Alineatul (1) al articolului 264 va avea următorul cuprins:

“Art. 264. – (1) Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în termen de doua luni de la publicarea situaţiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unităţile acesteia, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacă acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor, dacă ele sunt la purtător.”

123. Punctul 2 al articolului 265 va avea următorul cuprins:

“2. prezintă, cu rea-credinţa, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;”

124. Punctul 5 al articolului 266 va avea următorul cuprins:

“5. încasează sau plăteşte dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;”

125. Partea introductivă a articolului 268 va avea următorul cuprins:

“Art. 268. – Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:”

126. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 269 va avea următorul cuprins:

“Art. 269. – (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:”

127. Articolul 270 va avea următorul cuprins:

“Art. 270. – Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.”

128. Partea introductivă a alineatului (1) al articolului 273 va avea următorul cuprins:

“Art. 273. – (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care:”

129. Alineatul (2) al articolului 273 va avea următorul cuprins:

“(2) Persoana care determina pe un acţionar sau pe un deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunările generale ori sa nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”

130. Litera a) a articolului 276 va avea următorul cuprins:

“a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societăţii ori ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societăţii, în alt act ori în situaţiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşit în vederea diminuării aparente a valorii activelor;”

131. După articolul 286 se introduce articolul 286^1 cu următorul cuprins:

“Art. 286^1. – Guvernul va putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minima a capitalului social stabilită la art. 10 alin. (1), ţinând seama de rata inflaţiei, astfel încât, pana la data de 31 decembrie 2005, pentru societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, capitalul social sa nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotărârea Guvernului va cuprinde şi termenul pentru completarea capitalului social.”

ART. X

Titlul VI “Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:

1. Literele a) şi c) ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:

“a) toate cesiunile drepturilor de creanţa;

…………………………………………………………….

c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevăzute la art. 6 din prezentul titlu;”

2. La articolul 6 alineatul (5), literele g) şi h) vor avea următorul cuprins:

“g) drepturile de creanţa garantate;

h) instrumentele negociabile;”

3. La articolul 6 alineatul (5), litera n) se abroga.

4. Alineatul (1) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. – (1) Orice tip de obligaţie de a da, a face sau a nu face este susceptibilă sa fie garantată cu garanţia reală reglementată prin acest titlu, inclusiv obligaţiile viitoare, sub condiţie, divizibile sau determinabile.”

5. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

“Art. 15. – Contractul de garanţie reală va indica valoarea maxima a obligaţiei garantate.”

6. Alineatul (1) al articolului 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. – (1) Orice bun care înlocuieşte bunul constituit ca garanţie sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garanţiei se presupune a fi produs al bunului iniţial, cu excepţia cazului în care debitorul va face dovada contrarie.”

7. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“Art. 26. – (1) Când garanţia reală cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligaţiei care a rămas a fi garantată sau o lista amănunţită a bunurilor afectate garanţiei. In acest scop, debitorul va da creditorului o lista cuprinzând evaluarea estimativă a bunurilor afectate garanţiei, spre a fi confirmată de acesta.”

8. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

“Art. 28. – Fata de terţi, inclusiv fata de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispoziţiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit în momentul în care garanţia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una dintre metodele prevăzute în acest capitol.”

9. Alineatul (1) al articolului 36 va avea următorul cuprins:

“Art. 36. – (1) Orice creditor care, fără a fi parte într-un contract de garanţie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le sunt datorate, are prioritate asupra garanţiei reale a creditorului asupra bunului în cauza numai în momentul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea acestuia la arhiva sau prin posesia bunului.”

10. Alineatul (2) al articolului 57 va avea următorul cuprins:

“(2) Baza de date va trebui sa cuprindă data, ora, minutul şi secunda înregistrării.”

11. Alineatul (2) al articolului 68 va avea următorul cuprins:

“(2) Creditorul va avansa cheltuielile şi va suporta riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunurilor în cauza.”

12. Alineatul (3) al articolului 71 va avea următorul cuprins:

“(3) Notificarea se va face în orice mod care asigura dovada primirii ei.”

13. Alineatul (1) al articolului 75 va avea următorul cuprins:

“Art. 75. – (1) In termen de 5 zile libere de la primirea notificării, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacă are un interes, poate face opoziţie la vânzarea bunului la instanta competenta, potrivit Codului de procedura civilă.”

14. Alineatul (1) al articolului 80 va avea următorul cuprins:

“Art. 80. – (1) Dacă obligaţia garantată nu a fost plătită, iar bunul afectat garanţiei sau produsele obţinute din vânzarea lui reprezintă sume depuse într-un cont la o banca, creditorul va notifica acesteia intenţia sa de a-si recupera creanţa din sumele depuse în acel cont.”

15. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 82 vor avea următorul cuprins:

“Art. 82. – (1) După blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va plati din acest cont datoria debitorului garantat, potrivit cererii creditorului.

(2) Dacă, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are grad de prioritate superior asupra contului de depozit, banca trebuie sa plătească mai întâi creditorul cu gradul de prioritate superior, chiar dacă creanţa acestuia nu a devenit exigibilă.”

16. Articolul 86 se abroga.

17. Alineatul (2) al articolului 88 va avea următorul cuprins:

“(2) Creditorul poate retine sumele obţinute ca urmare a unei astfel de vânzări, după ce va plati debitorului drepturile cuvenite, potrivit alin. (1).”

18. Alineatul (1) al articolului 91 va avea următorul cuprins:

“Art. 91. – (1) Garanţia reală asupra unui bun mobil corporal, care este opozabilă, potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii acesteia, îşi menţine rangul de prioritate în România, dacă s-a făcut înregistrarea la arhiva:

a) înainte sa înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanţia; si

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România.”

19. Alineatul (1) al articolului 92 va avea următorul cuprins:

“Art. 92. – (1) Garanţia locatorului sau a finanţatorului, care este opozabilă indiferent de existenta unor formalităţi de publicitate, potrivit legii locului unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing, îşi menţine rangul de prioritate, dacă înregistrarea la arhiva, potrivit prezentului titlu, s-a făcut:

a) înainte sa înceteze rangul de prioritate, dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanţia, si

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România, sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România.”

20. La articolul 93 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

“b) titlurilor de valoare negociabile, care nu sunt în posesia creditorului.”

21. Alineatul (3) al articolului 93 va avea următorul cuprins:

“(3) In cuprinsul prezentului titlu, prin locul unde se afla creditorul, locatorul, finantatorul, debitorul, locatarul sau, după caz, utilizatorul se înţelege sediul profesional, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice ori sediul social al persoanei juridice.”

22. Articolul 94 va avea următorul cuprins:

“Art. 94. – In cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul îşi schimba domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau în cazul în care debitorul constituie o garanţie în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garanţia reală care a dobândit un rang de prioritate, potrivit prezentului titlu, îşi conserva rangul din România, dacă garanţia reală sau contractul de locaţiune ori de leasing este înregistrat în străinătate:

a) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garanţia reală sau înregistrarea locatorului sau a finanţatorului îşi pierde rangul de prioritate; si

b) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabileşte în străinătate ori de la data la care debitorul constituie garanţia în favoarea unei persoane aflate în străinătate; sau

c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunoştinţa ca debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în străinătate ori ca a constituit garanţia în favoarea unei persoane aflate în străinătate.”

23. Alineatul (1) al articolului 98 va avea următorul cuprins:

“Art. 98. – (1) Creditorii privilegiaţi, inclusiv statul şi unităţile administrativ-teritoriale, pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă venituri publice, pot avea prioritate fata de un creditor cu garanţie reală, numai dacă si-au înscris creanţa la arhiva sau, după caz, în documentele de publicitate imobiliară, înaintea înscrierii unei astfel de garanţii de către creditorul garantat.”

ART. XI

Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu modificările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. – Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili.”

2. La articolul 3 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

“Contribuabilii care realizează venituri din activitatea de comerţ sau prestări de servicii către populaţie sunt obligaţi sa afişeze, în locurile unde se desfăşoară activitatea, autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare care conţine codul unic de înregistrare atribuit.”

3. La articolul 4 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

“Contribuabilii sunt obligaţi sa utilizeze pentru activitatea desfăşurata documente primare şi de evidenta contabila stabilite prin lege, achiziţionate numai de la unităţile stabilite prin normele legale în vigoare şi sa completeze integral rubricile formularelor, corespunzător operaţiunilor înregistrate.”

4. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele justificative şi actele de evidenta contabila, precum şi bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare.”

5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

“Art. 10. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda neintocmirea, întocmirea incompleta sau necorespunzătoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut drept consecinţa diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.

Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se sancţionează şi punerea în circulaţie, în orice mod, fără drept sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie, fără drept, a documentelor financiare şi fiscale.”

6. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

“Art. 11. – Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte:

a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate, în scopul obţinerii de venituri;

b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;

c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia;

d) organizarea şi conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor impozabile;

e) emiterea, distribuirea, cumpărarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţa de documente fiscale false.

Tentativa se pedepseşte.”

7. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12 – Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte:

a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;

b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societăţi comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, efectuată în acest scop.”

8. Articolele 13-16 se abroga.

9. La articolul 17 alineatul 1, literele b) şi k) se abroga.

10. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:

“Contravenţiile prevăzute la alin. 1 se sancţionează cu amenda de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice şi cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoanele juridice.”

11. Articolul 18 se abroga.

12. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor teritoriale subordonate, Garda financiară şi de către celelalte organe de control abilitate potrivit legii.”

13. Articolul 21 se abroga.

14. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. – Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.”

ART. XII

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, titlul VI “Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL III

Reglementări privind funcţia publica şi funcţionarii publici

ART. XIII

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi locală, denumite în continuare raporturi de serviciu.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi impartial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi locală.”

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. – (1) Funcţia publica reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publica de către administraţia publica centrala şi locală.

(2) Funcţionarul public este persoana numita, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publica. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de funcţionar public, continuând sa facă parte din corpul de rezerva al funcţionarilor publici.

(3) Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt următoarele:

a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;

b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora;

c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor, precum şi a documentaţiei privind aplicarea şi executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autorităţii sau instituţiei publice;

d) consilierea, controlul şi auditul public intern;

e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;

f) colectarea creanţelor bugetare;

g) reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţara şi străinătate, în limita competentelor stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;

h) realizarea de activităţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.

(4) Funcţiile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege.

(5) In sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi locală constituie corpul funcţionarilor publici.”

3. Articolul 3 se abroga.

4. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. – Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt:

a) legalitate, impartialitate şi obiectivitate;

b) transparenta;

c) eficienta şi eficacitate;

d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;

e) orientare către cetăţean;

f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;

g) subordonare ierarhica.”

5. După articolul 4 se introduce articolul 4^1 cu următorul cuprins:

“Art. 4^1. – (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.

(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioada nedeterminată.

(3) Prin excepţie de la alin. (2), funcţiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, în condiţiile expres prevăzute de lege.”

6. Alineatul (1) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

“Art. 5. – (1) Pot beneficia de statute speciale, funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice:

a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;

b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;

c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;

d) serviciile diplomatice şi consulare;

e) autoritatea vamală;

f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului de Interne;

g) alte servicii publice stabilite prin lege.”

7. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art. 6. – Prevederile prezentei legi nu se aplica:

a) personalului salariat din aparatul propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, precum şi altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica;

b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;

c) corpului magistraţilor;

d) cadrelor didactice;

e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publica.”

8. Capitolul II se modifica şi va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL II

Clasificarea funcţiilor publice.

Categorii de funcţionari publici

Art. 7. – (1) Funcţiile publice se clasifica după cum urmează:

a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;

b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a.

(2) Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competentelor lor generale.

(3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competentelor lor specifice.

Art. 8. – Funcţiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice, după cum urmează:

a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licenţa sau echivalenta;

b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;

c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.

Art. 9. – (1) După nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice se împart în trei categorii după cum urmează:

a) funcţii publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcţionari publici;

b) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de conducere;

c) funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie.

(2) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie, cu excepţiile prevăzute de legile speciale.

Art. 10. – (1) Funcţionarii publici sunt debutanti sau definitivi.

(2) Pot fi numiţi funcţionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcţii publice definitive.

(3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi: a) funcţionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat corespunzător la evaluare;

b) persoanele care intra în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea corespunzătoare funcţiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite;

c) persoanele care au promovat programe de formare şi perfecţionare în administraţia publica.

Art. 11. – Categoria inaltilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcţii publice:

a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;

b) consilier de stat;

c) secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

d) prefect;

e) subprefect;

f) secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;

g) director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Art. 12 – (1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii publice:

a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;

b) director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

c) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;

d) şef serviciu;

e) şef birou.

(2) Funcţionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndruma şi controlează activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.

Art. 13. – (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I, persoanele numite în următoarele funcţii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.

(2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a, persoanele numite în funcţia publica de referent de specialitate.

(3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a, persoanele numite în funcţia publica de referent.

Art. 14. – Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.”

9. Articolele 15, 15^1, 16 şi 17 se abroga.

10. Capitolul III va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL III

Categoria inaltilor funcţionari publici

Art. 18. – (1) Poate face parte din categoria inaltilor funcţionari publici persoana care îndeplineşte cumulativ:

a) condiţiile prevăzute la art. 49;

b) are studii superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licenţa sau echivalenta;

c) a absolvit programe de formare specializată şi perfecţionare în administraţia publica sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate, organizate în ţara sau în străinătate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice respective;

d) are cel puţin 7 ani vechime în specialitatea funcţiei publice respective;

e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice prevăzute la art. 11.

(2) In cazuri excepţionale, vechimea prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusă cu pana la 3 ani de persoana care are competenta legală de numire în funcţia publica.

Art. 19. – (1) Concursul de admitere la programele de formare specializată în administraţia publica se organizează de către Institutul Naţional de Administraţie, în baza Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.

(2) Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere la programele de formare în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.

Art. 19^1. – (1) Numirea inaltilor funcţionari publici se face de către:

a) Guvern, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. a) şi d);

b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) şi e);

c) ministrul administraţiei publice, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);

d) ministrul sau, după caz, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţiile prevăzute la art. 11 lit. g).

(2) Pentru numirea în funcţiile publice din categoria inaltilor funcţionari publici se constituie o comisie de concurs, formată din cinci personalităţi, recunoscute ca specialişti în administraţia publica, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice.

Art. 19^2. – Încetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor funcţionari publici se face, în condiţiile legii, potrivit art. 19^1 alin. (1).”

11. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 20 vor avea următorul cuprins:

“Art. 20. – (1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi impartial se înfiinţează, în subordinea Ministerului Administraţiei Publice, Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.

(2) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice. In exercitarea atribuţiilor care ii revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual.”

12. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art. 21. – (1) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:

a) elaborează politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;

b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publica şi funcţionarii publici;

c) monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publica şi funcţionarii publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;

d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;

e) elaborează proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;

f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici;

g) centralizează propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;

h) colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administraţia publica şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;

i) întocmeşte şi administrează baza de date cuprinzând evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;

j) aproba condiţiile de participare şi procedura de organizare a selecţiei şi recrutarii pentru funcţiile publice generale, avizează şi monitorizează recrutarea pentru funcţiile publice specifice;

k) realizează redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

l) acorda asistenta de specialitate şi coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;

m) participa la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei Publice;

n) colaborează cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul sau de activitate;

o) elaborează anual, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;

p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl prezintă Guvernului.

(2) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

(3) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuala activa şi poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta cu privire la:

a) actele prin care autorităţile sau instituţiile publice încalca legislaţia referitoare la funcţia publica şi funcţionarii publici, constatate ca umare a activităţii proprii de control;

b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.

(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.

(5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătura cu actele ilegale emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.

13. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

“Art. 22. – (1) Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:

a) numărul funcţiilor publice rezervate promovării funcţionarilor publici care îndeplinesc condiţiile legale;

b) numărul funcţiilor publice care vor fi rezervate absolvenţilor programelor de formare specializată în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de instituţii similare din străinătate;

c) numărul funcţiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;

d) numărul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;

e) numărul funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizării;

f) numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasa, categorie şi pe grade profesionale;

g) numărul maxim al funcţiilor publice de conducere.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) se elaborează de Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional şi se supune spre aprobare Guvernului.”

14. Articolul 23 se abroga.

15. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

“Art. 24. – Gestiunea curenta a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către un compartiment specializat, care colaborează direct cu Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici.”

16. Secţiunea a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

“SECŢIUNEA a 2-a

Evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici

Art. 25. – (1) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici administrează evidenta naţionala a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice.

(2) Evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se tine de Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici.

(3) In scopul asigurării gestionării eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmărirea carierei funcţionarului public, autorităţile şi instituţiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar public.

(4) Formatul standard al evidentei funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Art. 25^1. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigura păstrarea acestora în condiţii de siguranţa.

(2) In cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituţia publica păstrează o copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcţionarului public, pe baza de semnătura.

(3) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenita în situaţia funcţionarilor publici.

(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta naţionala a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al funcţionarului public au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.

(5) La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publica este obligată sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfăşurata de acesta, vechimea în munca, în specialitate şi în funcţia publica.”

17. Alineatul (2) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“(2) Este interzisă orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţa sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice alta asemenea natura.”

18. După articolul 26 se introduce articolul 26^1 cu următorul cuprins:

“Art. 26^1. – Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizează în mod direct.”

19. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:

“Art. 27. – (1) Dreptul de asociere sindicala este garantat funcţionarilor publici, cu excepţia celor care sunt numiţi în categoria inaltilor funcţionari publici, funcţionarilor publici de conducere şi altor categorii de funcţionari publici cărora le este interzis acest drept prin statute speciale.

(2) Funcţionarii publici, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), pot, în mod liber, sa înfiinţeze organizaţii sindicale, sa adere la ele şi sa exercite orice mandat în cadrul acestora.”

20. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

“Art. 28. – Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, în condiţiile legii, cu respectarea principiului continuităţii şi celeritatii serviciului public.”

21. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

“Art. 29. – (1) Pentru activitatea desfăşurata funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:

a) salariul de baza;

b) sporul pentru vechime în munca;

c) suplimentul postului;

d) suplimentul gradului.

(2) Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.

(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.”

22. Articolul 30 se abroga.

23. După articolul 31 se introduce articolul 31^1 cu următorul cuprins:

“Art. 31^1. – (1) Funcţionarii publici au dreptul de a-si perfectiona în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care funcţionarii publici urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:

a) organizate la initiativa sau în interesul autorităţii sau instituţiei publice;

b) urmate la initiativa funcţionarului public, cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;

c) organizate de Institutul Naţional de Administraţie, de centrele regionale de formare continua pentru administraţia publica locală, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din ţara sau străinătate.

(3) In cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afară localităţii unde îşi are sediul autoritatea sau instituţia publica, funcţionarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile legii.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a funcţionarilor publici, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.”

24. După articolul 32 se introduce articolul 32^1 cu următorul cuprins:

“Art. 32^1. – Funcţionarii publici, cu excepţia funcţionarilor publici civili din ministerele privind apărarea naţionala, ordinea publica şi siguranţa naţionala pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publica, în condiţiile legii.”

25. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

“Art. 35. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa asigure funcţionarilor publici condiţii normale de munca şi igiena, de natura sa le ocroteasca sănătatea şi integritatea fizica şi psihică.

(2) Funcţionarilor publici li se poate aproba, în mod excepţional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o funcţie publica corespunzătoare, dacă funcţionarul public în cauza este apt profesional sa îndeplinească noile atribuţii care ii revin.”

26. Alineatul (2) al articolului 39 va avea următorul cuprins:

“(2) Autoritatea sau instituţia publica este obligată sa asigure protecţia funcţionarului public impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victima în exercitarea funcţiei publice sau în legătura cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publica va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.”

27. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

“Art. 41. – (1) Funcţionarii publici au obligaţia sa îşi îndeplinească cu profesionalism, impartialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi sa se abţină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.

(2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi sa sprijine propunerile şi initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

(3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduita profesională şi civică prevăzute de lege.”

28. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

“Art. 42. – (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitatea atribuţiilor ce le revin, sa se abţină de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor şi preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic şi sa nu participe la activităţi politice în timpul programului de lucru.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa facă parte din organele de conducere ale partidelor politice.”

29. La articolul 43, după alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu următorul cuprins:

“(1^1) Funcţionarul public este obligat sa se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici.”

30. Alineatul (2) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

“(2) Funcţionarul public are dreptul sa refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le considera ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia o formulează în scris, funcţionarul public este obligat sa o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vadit ilegala. Funcţionarul public are îndatorirea sa aducă la cunoştinţa superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia, astfel de situaţii.”

31. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

“Art. 44. – Funcţionarii publici au obligaţia sa păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţa în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.”

32. Articolul 45 se abroga.

33. Alineatul (2) al articolului 46 va avea următorul cuprins:

“(2) La numirea într-o funcţie publica, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi sa prezinte, în condiţiile legii, conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, declaraţia de avere. Declaraţia de avere se actualizează anual, potrivit legii.”

34. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

“Art. 47. – (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa primească direct cereri a căror rezolvare intra în competenta lor sau sa discute direct cu petentii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi sa intervină pentru soluţionarea acestor cereri.”

35. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

“Art. 48. – (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi sa urmeze forme de perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate potrivit legii, a căror durata cumulată este de minimum 7 zile pe an.

(2) Funcţionarii publici care urmează programe de formare specializată în administraţia publica, cu o durata mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii similare din străinătate, finanţate din bugetul de stat sau local, sunt obligaţi sa se angajeze în scris ca vor lucra în administraţia publica, cel puţin 5 ani de la terminarea programelor.

(3) In cazul nerespectării angajamentului, funcţionarii publici sunt obligaţi sa restituie instituţiei sau autorităţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, calculate în condiţiile legii.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica şi în cazul în care persoanele care au urmat o forma de perfecţionare în condiţiile alin. (2) şi ale art. 31^1 alin. (2) şi nu au absolvit-o din vina lor. In acest caz funcţionarii publici sunt obligaţi sa restituie drepturile salariale primite pe aceasta perioada.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul în care funcţionarul public nu mai deţine funcţia publica din motive neimputabile acestuia.”

36. După articolul 48 se introduce articolul 48^1 cu următorul cuprins:

“Art. 48^1. – Funcţionarii publici au obligaţia sa respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.”

37. Capitolul VI se modifica şi va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL VI

Cariera funcţionarilor publici

SECŢIUNEA 1

Recrutarea funcţionarilor publici

Art. 49. – Poate ocupa o funcţie publica persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia romana şi domiciliul în România;

b) cunoaşte limba romana, scris şi vorbit;

c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;

d) are capacitate deplina de exerciţiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care candidează, atestata pe baza de examen medical de specialitate;

f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publica;

g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;

h) nu a fost condamnata pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătura cu serviciul, care împiedica înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituita dintr-o funcţie publica în ultimii 7 ani;

j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politica, astfel cum este definită prin lege.

Art. 49^1. – (1) Ocuparea funcţiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire şi concurs.

(2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condiţiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat şi gestionat astfel:

a) de către comisia de concurs prevăzută la art. 19^1 alin. (2), pentru inaltii funcţionari publici;

b) de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu;

c) de către autorităţi şi instituţii publice din administraţia publica centrala şi locală, pentru ocuparea funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu, precum şi pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie si, respectiv, funcţiile publice specifice vacante, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;

d) de către Institutul Naţional de Administraţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializată în administraţia publica, organizate în scopul numirii într-o funcţie publica.

(3) Concursul are la baza principiul competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competentei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.

(4) Condiţiile de desfăşurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului.

(5) Persoanele care participa la concursul organizat potrivit dispoziţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie sa îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea funcţiilor publice, prevăzute de prezenta lege.

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor în condiţiile prezentului articol se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, conform principiilor şi condiţiilor stabilite prin prezenta lege.

SECŢIUNEA a 2-a

Perioada de stagiu

Art. 50. – (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea practica a funcţionarilor publici debutanti, precum şi cunoaşterea de către aceştia a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.

(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

(3) Perioada în care o persoana a urmat şi a promovat programe de formare specializată în administraţia publica, pentru numirea într-o funcţie publica definitiva, este asimilată perioadei de stagiu.

Art. 51. – (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate, funcţionarul public debutant va fi:

a) numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în funcţiile publice prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;

b) eliberat din funcţia publica, în cazul în care a obţinut la evaluarea activităţii calificativul “necorespunzător”.

(2) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), precum şi în situaţia nepromovării programelor de formare specializată în administraţia publica, pentru numirea într-o funcţie publica definitiva, perioada de stagiu nu constituie vechime în funcţia publica.

SECŢIUNEA a 3-a

Numirea funcţionarilor publici

Art. 52. – (1) Numirea în funcţiile publice din categoria inaltilor funcţionari publici se face în conformitate cu dispoziţiile art. 19^1 alin. (1).

(2) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 49^1 alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizează concurs în condiţiile art. 49^1 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi locală.

(4) Actul administrativ de numire are forma scrisă şi trebuie sa conţină temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei publice, data de la care urmează sa exercite funcţia publica, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii.

(5) Fişa postului aferentă funcţiei publice se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public.

(6) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţa în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în funcţia publica definitiva. Jurământul are următoarea formula: “Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect şi fără partinire legile tarii, sa îndeplinesc constiincios îndatoririle ce imi revin în funcţia publica în care am fost numit, sa păstrez secretul profesional şi sa respect normele de conduita profesională şi civică. Asa sa-mi ajute Dumnezeu”. Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut la alin. (6) se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publica.

SECŢIUNEA a 4-a

Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performantelor profesionale

Art. 53. – In cariera funcţionarul public beneficiază de dreptul de a promova în funcţia publica şi de a avansa în gradele de salarizare.

Art. 54. – (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare vacante.

(2) Promovarea într-o funcţie publica superioară vacanta se face prin concurs sau examen.

Art. 55. – (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publica de execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii minime:

a) sa aibă o vechime minima de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) sa fi obţinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul “foarte bun”;

c) sa îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.

(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publica de execuţie din gradul profesional superior, funcţionarii publici trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii minime:

a) sa aibă o vechime minima de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional principal sau 4 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzătoare studiilor absolvite;

b) sa fi obţinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul “foarte bun”;

c) sa îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului.

Art. 56. – (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt absolvente ale programelor de formare specializată şi perfecţionare în administraţia publica, organizate de către Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de formare continua pentru administraţia publica locală, precum şi de alte instituţii specializate, din ţara sau străinătate;

b) au fost numite într-o funcţie publica din clasa I;

c) îndeplinesc cerinţele specifice prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile de vechime prevăzute la alin. (2).

(2) Pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite următoarele condiţii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice:

a) minimum 2 ani, pentru funcţiile publice de şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei;

b) minimum 5 ani, pentru funcţiile publice prevăzute la art. 12, cu excepţia celor prevăzute la lit. a).

Art. 57. – In urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii publice vacante într-o clasa superioară celei în care sunt încadraţi.

Art. 58. – (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual.

(2) Procedura de evaluare are ca scop:

a) avansarea în gradele de salarizare;

b) retrogradarea în gradele de salarizare;

c) promovarea într-o funcţie publica superioară;

d) eliberarea din funcţia publica;

e) stabilirea cerinţelor de formare profesională a funcţionarilor publici.

(3) In urma evaluării performantelor profesionale individuale funcţionarului public i se acorda unul dintre următoarele calificative: “excepţional”, “foarte bun”, “bun”, “satisfăcător”, “nesatisfăcător”.

(4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor funcţionari publici se face de către o comisie de evaluare, compusă din cinci personalităţi, recunoscute ca specialişti în administraţia publica, propuse de ministrul administraţiei publice şi numite prin decizie a primului-ministru.

(5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.”

38. Capitolul VII va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL VII

Acorduri colective. Comisii paritare

Art. 59. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, care sa cuprindă numai măsuri referitoare la:

a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca;

b) sănătatea şi securitatea în munca;

c) programul zilnic de lucru;

d) perfecţionarea profesională;

e) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

(2) In cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizati în sindicat, acordul se încheie cu reprezentanţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica, desemnaţi în condiţiile legii.

(3) Autoritatea sau instituţia publica va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.

Art. 60. – (1) In cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii paritare. In funcţie de numărul funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, comisia paritara se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice.

(2) In alcătuirea comisiei paritare intra un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici. In cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica.

(3) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritara pot sa fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autorităţii sau instituţiei publice.

(4) In cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai acestor autorităţi sau instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2).

Art. 61. – (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autorităţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora.

(2) Comisiile paritare participa la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.

(3) Comisiile paritare urmăresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu autorităţile sau instituţiile publice.

(4) Comisia paritara întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunica conducerii autorităţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici.”

39. Articolele 62, 63, 64, 65, 66, 66^1, 67 şi 68 se abroga.

40. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

“Art. 70. – (1) Încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduita profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) absente nemotivate de la serviciu;

d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;

e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afară cadrului legal;

f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;

g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;

h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;

i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;

k) stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petentii în vederea soluţionării cererilor acestora.

(3) Sancţiunile disciplinare sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;

c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;

d) trecerea într-o funcţie publica inferioară pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

e) destituirea din funcţia publica.

(4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va tine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenta în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi.

(5) Sancţiunile disciplinare se aplica în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor.”

41. Articolul 71 va avea următorul cuprins:

“Art. 71. – (1) Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea conducatoruui compartimentului în care funcţionează cel în cauza.

(2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) se aplica de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplina.

(3) Sancţiunile disciplinare pentru inaltii funcţionari publici se aplica prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, după caz, al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice centrale, pentru cei prevăzuţi la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplina.

(4) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemnează într-un proces-verbal.”

42. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

“Art. 72. – (1) In cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice se constituie comisii de disciplina. In funcţie de numărul funcţionarilor publici din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o singura autoritate sau instituţie publica sau pentru mai multe.

(2) In alcătuirea comisiei de disciplina intra un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici. In cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica.

(3) Fiecare comisie de disciplina are un preşedinte, care nu face parte din reprezentanţii prevăzuţi la alin. (2), desemnat de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, după caz, a funcţionarilor publici.

(4) In cazul constituirii unei comisii de disciplina comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai acestor autorităţi sau instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2). In acest caz, preşedintele comisiei de disciplina se desemnează în condiţiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice.

(5) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici este compusă din 7 înalţi funcţionari publici.

(6) Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare şi sa propună sancţiunea aplicabilă funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice respective.

(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplina, componenta, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”

43. Articolul 73 se abroga.

44. După articolul 74 se introduce articolul 74^1 cu următorul cuprins:

“Art. 74^1. – (1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administrează.

(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(3) Cazierul administrativ este necesar în următoarele cazuri:

a) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea funcţionarilor publici;

b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de disciplina;

c) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia paritara;

d) ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcţionari publici sau categoriei funcţionarilor publici de conducere;

e) în orice alte situaţii prevăzute de lege.

(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:

a) funcţionarului public interesat;

b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;

c) preşedintelui comisiei de disciplina;

d) altor persoane prevăzute de lege.”

45. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

“Art. 75. – (1) Sancţiunile disciplinare se radiaza de drept, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a);

b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);

c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. e).

(2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se constata prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.”

46. Articolul 79 va avea următorul cuprins:

“Art. 79. – (1) Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în timpul serviciului sau în legătura cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupa se angajează potrivit legii penale.

(2) In cazul în care s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 49 lit. h), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune suspendarea funcţionarului public din funcţia publica pe care o deţine.

(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum şi în cazul în care instanta judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcţia publica încetează, iar funcţionarul public respectiv va fi reintegrat în funcţia publica deţinuta anterior şi ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

(4) In situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplina competenta.”

47. Articolul 80 se abroga.

48. Capitolul IX va avea următorul cuprins:

“CAPITOLUL IX

Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

SECŢIUNEA 1

Modificarea raportului de serviciu

Art. 81. – Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

a) delegare;

b) detaşare;

c) transfer;

d) mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice;

e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

Art. 82. – (1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;

b) îşi creste singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.

(3) Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.

(4) Pe timpul delegării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publica şi salariul, iar autoritatea sau instituţia publica care îl deleagă este obligată sa suporte costul integral al transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

Art. 83. – (1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează sa îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.

(2) Detaşarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice pe care urmează sa fie detaşat.

(3) Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) graviditate;

b) îşi creste singur copilul minor;

c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea;

d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiţii corespunzătoare de cazare;

e) este singurul intretinator de familie;

f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detaşării.

(4) Pe perioada detaşării funcţionarul public îşi păstrează funcţia publica şi salariul. Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în alta localitate autoritatea sau instituţia publica beneficiara este obligată sa-i suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o data pe luna, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.

Art. 84. – (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice după cum urmează:

a) în interesul serviciului;

b) la cererea funcţionarului public.

(2) Transferul se poate face într-o funcţie publica pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului.

(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. In cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau instituţia publica la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului.

(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publica echivalenta cu funcţia publica deţinuta de funcţionarul public.

(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publica echivalenta, în urma aprobării cererii de transfer a funcţionarului public de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice la care se solicita transferul.

Art. 85. – (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitiva sau temporară.

(2) Mutarea definitiva în cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al funcţionarului public, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

(3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei publice, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.

Art. 86. – (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere al carei titular este suspendat în condiţiile prezentei legi se realizează prin promovarea temporară, pe durata suspendării titularului, a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice.

(4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

(5) Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este delegat sa o exercite este mai mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.

SECŢIUNEA a 2-a

Suspendarea raportului de serviciu

Art. 87. – (1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcţionarul public se afla în una dintre următoarele situaţii:

a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publica, pentru perioada respectiva;

b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;

c) este desemnat de către autoritatea sau instituţia publica sa desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectiva;

d) desfăşoară activitate sindicala pentru care este prevăzută suspendarea, în condiţiile legii;

e) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;

f) este arestat preventiv;

g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporară de munca, precum şi pentru insotirea soţului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;

h) se afla în concediu pentru incapacitate temporară de munca, în condiţiile legii;

i) carantina, în condiţiile legii;

j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;

k) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

l) forta majoră;

m) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2) In termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, funcţionarul public este obligat sa informeze în scris conducătorul autorităţii sau instituţiei publice despre acest fapt.

(3) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia sa asigure, în termen de 5 zile, condiţiile necesare reluarii activităţii de către funcţionarul public.

Art. 88. – (1) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa funcţionarului public în următoarele situaţii:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 87 alin. (1) lit. c);

d) pentru participare la campania electorală;

e) pentru participarea la greva, în condiţiile legii.

(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public.

(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea.

(4) Suspendarea raportului de serviciu se constata în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi la art. 87 alin. (1) lit. c), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(5) Dispoziţiile art. 87 alin. (2) se aplica în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 89. – (1) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(2) Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activităţii de către funcţionarul public se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

(3) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa rezerve postul aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, de un funcţionar public din corpul de rezerva. In situaţia în care în corpul de rezerva nu exista funcţionari publici care sa îndeplinească cerinţele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de munca pe o perioada egala cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.

SECŢIUNEA a 3-a

Încetarea raportului de serviciu

Art. 90. – (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc în următoarele condiţii:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;

c) prin eliberare din funcţia publica;

d) prin destituire din funcţia publica;

e) prin demisie.

(2) Raportul de serviciu încetează de drept:

a) la data decesului funcţionarului public;

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;

c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 49 lit. a), d) şi f);

d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de vârsta ori invaliditate a funcţionarului public;

e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publica, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitiva;

f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitiva pentru o fapta prevăzută la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;

g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsura de siguranţa ori ca pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

h) la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, funcţia publica.

(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

(4) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune eliberarea din funcţia publica prin act administrativ, care se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive neimputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

a) autoritatea sau instituţia publica si-a încetat activitatea ori a fost mutata într-o alta localitate, iar funcţionarul public nu este de acord sa o urmeze;

b) autoritatea sau instituţia publica îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;

c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publica ocupată de către funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;

d) pentru incompetenta profesională în cazul obţinerii calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea performantelor profesionale individuale;

e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 49 lit. g);

f) starea sănătăţii fizice sau/si psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, nu ii mai permite acestuia sa îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute.

(5) Destituirea din funcţia publica se dispune prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, care se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru motive imputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:

a) ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

(6) Funcţionarul public poate sa comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.

(7) Reorganizarea activităţii, în sensul dispoziţiilor prezentei legi, consta în mutarea autorităţii sau a instituţiei publice în alta localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantiala a atribuţiilor autorităţii sau instituţiei publice, precum şi a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifica în proporţie de peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv.

(8) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public are îndatorirea sa predea lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.

(9) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public îşi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

(10) Funcţionarii publici beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în condiţiile prevăzute la:

a) alin. (2) lit. c), cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 49 lit. a);

b) alin. (2) lit. e) şi h);

c) alin. (4).

Art. 91. – (1) Autoritatea sau instituţia publica este obligată sa acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberării din funcţia publica pentru situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (4).

(2) In perioada de preaviz conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate acorda celui în cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite.

Art. 92. – (1) Funcţionarii publici pot fi eliberaţi din funcţia publica în situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) şi e), în cazul în care nu exista funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(2) In cazurile prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi e) autoritatea sau instituţia publica are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante.

(3) In cazul în care exista o funcţie publica vacanta, identificata în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.

Art. 93. – (1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, astfel:

a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din aceeaşi localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu;

b) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcţionarului public.

(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face pe o funcţie publica echivalenta cu funcţia publica deţinuta.

(3) Redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publica inferioară vacanta, cu acordul scris al funcţionarului public.

(4) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici va asigura redistribuirea pe funcţii publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o perioada de cel puţin o luna, a funcţionarilor publici din corpul de rezerva care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective. In cazul în care exista mai mulţi funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective, Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau instituţia publica în cadrul căreia se afla funcţia publica vacanta, o testare profesională pentru selectarea funcţionarului public care urmează sa fie redistribuit.

(5) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(6) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi funcţionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.

(7) In cazul în care conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice refuza încadrarea funcţionarilor publici în condiţiile alin. (6), funcţionarul public se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.

Art. 94. – (1) Corpul de rezerva este format din funcţionarii publici care au fost eliberaţi din funcţia publica în condiţiile art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi e) şi este gestionat de Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici.

(2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de rezerva şi pierd calitatea de funcţionar public în următoarele situaţii:

a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezerva;

b) în cazul în care Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie publica vacanta corespunzătoare studiilor absolvite şi pregătirii profesionale, iar funcţionarul public o refuza;

c) angajarea în baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni;

d) la cererea funcţionarului public.

Art. 94^1. – (1) In cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, şi plata de către autoritatea sau instituţia publica emitenta a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.

(2) La solicitarea funcţionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcţia publica deţinuta.”

49. Articolele 95, 96 şi 97 se abroga.

50. Articolul 98 va avea următorul cuprins:

“Art. 98. – Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publica, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”

51. Articolele 100 şi 101 se abroga.

52. Articolul 103 va avea următorul cuprins:

“Art. 103. – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.”

53. Alineatul (1) al articolului 104 se abroga.

54. Anexa la Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.

ART. XIV

(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.

(2) In termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile publice vor transmite acesteia datele personale ale funcţionarilor publici, precum şi funcţiile publice vacante.

ART. XV

(1) In termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

ART. XVI

(1) Autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi locală au obligaţia:

a) de a solicita avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru stabilirea funcţiilor publice, pana la data de 1 iunie 2003;

b) de a face modificările corespunzătoare în structura organizatorică şi în statele de funcţii, stabilirea numărului maxim de funcţii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, pana la data de 1 iulie 2003;

c) de a face reincadrarea funcţionarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, pana la data de 15 iulie 2003.

(2) Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie sa respecte următoarele cerinţe:

a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie;

b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuţie;

c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuţie;

d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.

(3) In cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala numărul funcţiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al funcţiilor publice.

ART. XVII

(1) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi:

a) numiţi în funcţiile publice prevăzute în anexa la prezentul titlu, dacă desfăşoară una dintre activităţile prevăzute la art. 2 alin. (3) şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 49 din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, în limita funcţiilor publice stabilite conform art. XVI;

b) eliberaţi din funcţiile publice deţinute, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. a) şi condiţiile de reincadrare. Aceştia vor fi încadraţi cu contract individual de munca, în condiţiile legii.

(2) Reincadrarea în funcţii publice corespunzătoare categoriei inaltilor funcţionari publici şi categoriei funcţionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii publice se face astfel:

a) în limita funcţiilor publice prevăzute potrivit structurii organizatorice;

b) cu respectarea condiţiilor minime de vechime în specialitate şi a studiilor necesare exercitării funcţiei publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Funcţionarii publici reîncadraţi în funcţii publice conform alin. (2) îşi păstrează funcţiile publice deţinute, dacă până la data de 31 decembrie 2008 au absolvit programele de formare specializată şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, sau o formă de învăţământ postuniversitar, cu durata de minimum un an, în ţară sau în străinătate, ori au dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice respective.

(4) Funcţionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) pot fi reincadrati, potrivit studiilor absolvite, în funcţii publice de execuţie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(5) Funcţionarii publici eliberaţi din funcţiile publice beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii.

ART. XVIII

Pentru anul 2003 funcţionarii publici îşi menţin drepturile salariale stabilite conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.

ART. XIX

Funcţionarilor publici care au absolvit forme de învăţământ postuniversitar în specialitatea administraţie publica sau care, la data intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de învăţământ menţionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare şi perfecţionare în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie.

ART. XXI

In funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcţionar public, începând cu anul 2006, în mod eşalonat, în baza hotărârii Guvernului. Pana la acea data funcţiilor de prefect şi subprefect li se aplica regimul juridic prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. XXII

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pana la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, precum şi date privind funcţiile publice.

ART. XXIII

La propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aproba:

a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. XXIV

Comisiile de disciplina şi comisiile paritare organizate în temeiul Legii nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se considera legal constituite pana la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile funcţionarilor publici debutanti şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice se aplica în mod corespunzător.

ART. XXV

Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 49^1, art. 52-56, art. 74^1, precum şi ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizaţiei de detaşare, din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2004.

ART. XXVI

Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

ANEXA

––

la titlul III

––––-

LISTA

cuprinzând funcţiile publice

 

I. Funcţii publice generale:

1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;

2. consilier de stat;

3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

4. prefect;

5. subprefect;

6. secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;

7. director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

8. director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;

10. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;

11. şef serviciu;

12. şef birou;

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;

15. referent.

NOTA:

Funcţii publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

II. Funcţii publice specifice:

1. arhitect-şef;

2. inspector de concurenta;

3. inspector vamal;

4. inspector de munca;

5. controlor delegat;

6. comisar.

NOTA:

Funcţii publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

 

Aceasta lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituţia României, în urma angajării răspunderii Guvernului în fata Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comuna din data de 31 martie 2003.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VACAROIU

 

Bucureşti, 19 aprilie 2003.

Nr. 161.

––––-

 

 

 

Conducere

Presedinte Ion DUMITREL

Apartenenta Politica

Declaratie avere 2014 Declaratie interese 2014
Declaratie avere 2013 Declaratie interese 2013
Declaratie avere Declaratie interese
Date Personale:

Locul si data nasterii: Brabova jud. Dolj, 20 martie 1958

Starea civila: casatorit, 1 copil

Limbi straine: rusa

Studii: Facultatea de Mecanica TCM

Activitate profesionala:

SC MECANICA Alba Iulia: – Inginer: 1985 – 1988

UJCM (ATCOM) Alba: – Inginer proiectant: 1988 – 1991

PRODCOM SCCA Alba Iulia: – Sef sectie: 1991 – 2000

STGN Medias, Regionala Arad, Sector Alba Iulia: – Inginer: 2000 – 2004; Secretar General Adjunct – Regiunea Vest al Biroului Permanent National al PDL

Vicepresedinte Alin-Florin CUCUI

Apartenenta Politica

Declaratie avere 2014 Declaratie interese 2014
Declaratie avere 2013 Declaratie interese 2013
Declaratie avere Declaratie interese
Date Personale:

Locul si data nasterii: Cluj Napoca, 31.05.1976

Starea civila: casatorit, 1 copil

Studii: Absolvent al Facultatii de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Transilvania Brasov, sectia Contabilitate si informatica de gestiune

Activitatea profesionala:

Ianuarie 1999 – decembrie 1999 inspector de specialitate in cadrul Directiei Economice a Consiliului Judetean Alba

Decembrie 1999 – iunie 2008 economist, sef serviciu clienti SC “Jidvei” SA

Iunie 2008 – prezent Vicepresedinte CJ Alba

Membru PD Alba din 2004, Presedintele Comisiei de Etica si Litigii, Consilier judetean PD in perioada 2004-2008

Vicepresedinte Florin-Claudiu ROMAN

Apartenenta Politica

Declaratie avere 2014 Declaratie interese 2014
Declaratie avere 2013 Declaratie interese 2013
Declaratie avere Declaratie interese
Date Personale:

Locul si data nasterii: Alba Iulia, 22.04.1974

Starea civila: casatorit, 1 copil

Limbi straine: franceza, engleza

Studii:

Absolvent al Universitatii Babes-Bolyai Cluj Napoca, specializarea Contabilitate si Gestiune Financiara

Absolvent al Universitatii Athenaeum Bucuresti, specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

Master “Tehnici de Comunicare si Influenta sociala” – “Contributii cu privire la optimizarea sistemelor integrate de comunicare”, Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

CODECS – The Open University

Activitatea profesionala:

1997 – 2005 sef sectie eveniment, Unirea Pres SRL Alba

2005 – septembrie 2006 , consilier Presedinte, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale, Bucuresti

Septembrie 2006 – octombrie 2011 Secretar General, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Bucuresti

Vicepresedinte PNL Alba, membru in comisia Buget-Finante a PNL Central

Secretar Mariana HURBEAN

 

 

 

 

 

Declaratie avere 2014 Declaratie avere 2013 Declaratie avere Declaratie interese 2014 Declaratie interese 2013 Declaratie interese
Date Personale:

Locul si data nasterii: comuna Popesti, judetul Cluj, 21.07.1949

Starea civila: casatorit, un copil

Locul de munca: Consiliul Judetean Alba

Functia: Secretar al judetului Alba

Limbi straine: Cunostinte limba franceza

Studii de specialitate: Universitatea “Babes Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de drept.

Activitatea profesionala:

Consiliul popular al judetului Alba:

- 1973 – 1978 – Inspector;

- 1979 – 1990 – Sef sector secretariat.

Primaria judetului Alba:

- 12.02.1990 – 01.05.1990 – Adjunct sef sectie;

- 01.05.1990 – 01.11.1990 – Director adjunct.

Prefectura judetului Alba:

- 01.11.1990 – 23.04.1992 – Director adjunct.

Consiliul judetean Alba

- 1992 – 1995 – Director;

- 1995 – 2001 – Secretar al judetului Alba;

- 2001 – 2006 – Secretar general al judetului Alba;

- 2006 – prezent – Secretar al judetului Alba;

Legea nr.7/2004

LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004 (*republicată*) privind Codul de conduită a funcţionarilor publici

 

CAP. I

Domeniul de aplicare şi principii generale

Domeniul de aplicare

ART. 1

(1) Codul de conduită a funcţionarilor publici, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a funcţionarilor publici.

(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele care ocupă o funcţie publică în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice.

Obiective

ART. 2

Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin:

a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;

b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor publice;

c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii publici, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.

Principii generale

ART. 3

Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici sunt următoarele:

a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;

i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

Termeni

ART. 4

În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) funcţionar public – persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată**);

b) funcţie publică – ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;

c) interes public – acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte;

d) interes personal – orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;

e) conflict de interese – acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei publice deţinute;

f) informaţie de interes public – orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;

g) informaţie cu privire la date personale – orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.

CAP. II

Norme generale de conduită profesională a funcţionarilor publici

Asigurarea unui serviciu public de calitate

ART. 5

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Loialitatea faţă de Constituţie şi lege

ART. 6

(1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

ART. 7

(1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte;

c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;

e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară activitatea.

(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcţionarului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Libertatea opiniilor

ART. 8

(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Activitatea publică

ART. 9

(1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.

(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

Activitatea politică

ART. 10

În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;

d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

Folosirea imaginii proprii

ART. 11

În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice

ART. 12

(1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;

c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:

a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

ART. 13

(1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.

Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

ART. 14

Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

Participarea la procesul de luare a deciziilor

ART. 15

(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Obiectivitate în evaluare

ART. 16

(1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.

Folosirea prerogativelor de putere publică

ART. 17

(1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Utilizarea resurselor publice

ART. 18

(1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

ART. 19

(1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

CAP. III

Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională

Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

ART. 20

(1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuţii:

a) urmăreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, a prevederilor prezentului cod de conduită;

b) elaborează studii şi analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;

c) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.

(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Rolul autorităţilor şi instituţiilor publice

ART. 21

(1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod de conduită, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) exercită următoarele atribuţii:

a) acordarea de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită;

b) monitorizarea aplicării prevederilor prezentului cod de conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice;

c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se exercită în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau prin completarea fişei postului cu atribuţia distinctă de consiliere etică şi monitorizare a respectării normelor de conduită.

(4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) lit. c), aprobate de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, se comunică funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi se transmit trimestrial, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

(5) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate într-o bază de date necesară pentru:

a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;

b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;

c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de conduită

ART. 22

(1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, care se întocmeşte de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, trebuie să cuprindă şi următoarele date:

a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;

b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;

c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;

d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.

(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.

CAP. IV

Dispoziţii finale

Răspunderea

ART. 23

(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.

(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii.

(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.

(4) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

(5) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare

ART. 24

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.

Asigurarea publicităţii

ART. 25

Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.

Intrarea în vigoare

ART. 26

Prezentul cod de conduită intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.